Alegeri parlamentare în Bulgaria. Partidul fostului președinte pro-rus, Rumen Radev, conduce detașat, arată rezultatele exit-poll
„Bulgaria Progresistă”, partidul fostului președinte pro-rus al Bulgariei, Rumen Radev, conduce în alegerile parlamentare de duminică cu 37,5% din voturi, potrivit sondajului la ieșirea de la urne realizat de Alpha Research, citat de Reuters.
Primele rezultate ale alegerilor din Bulgaria
Potrivit datelor exit poll realizate de agenția sociologică bulgară Trend, citată de Novinite, șase formațiuni politice sunt proiectate să intre în parlamentul bulgar, după alegerile de duminică.
Rezultate estimate ale alegerilor (exit poll, ora 19:00):
- „Bulgaria Progresistă” – 39,2%
- GERB–SDS – 15,1%
- „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată” – 13,3%
- DPS – 8,1%
- Renașterea – 5,0%
- „BSP – Stânga Unită” – 4,2%
Prezența la vot este de 43,4%, potrivit datelor Trend, la ora 20:00.
Prezența la vot în Bulgaria a ajuns la 45% la ora 19:00 și este așteptată să atingă 50% până la închiderea urnelor
Conform exit poll-ului realizat de Mira Research, prezența a ajuns la 44,9% la ora 19:00. În același timp, datele Trend indică o prezență națională de 43,4% la aceeași oră. Date anterioare ale Gallup International Balkan arătau o prezență de 45% la ora 18:00, sugerând o participare constant ridicată pe parcursul serii.
Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 și urmează să se închidă la ora 20:00, cu posibilitatea de prelungire dacă mai sunt alegători la coadă.
În total, 4.783 de candidați participă la alegerile parlamentare, reprezentând 14 partide, 10 coaliții și un candidat independent. Potrivit datelor oficiale, 1.440 dintre candidați sunt femei, iar 3.343 sunt bărbați.
Bulgarii așteaptă ore întregi pentru a vota la Londra
Votul bulgarilor din Regatul Unit a început în condiții de tensiune și cozi lungi, cu doar 28 de secții de votare deschise. Secția din Wimbledon a rezultat din comasarea a opt secții anterioare, iar aproximativ 800 de alegători sunt înscriși pe listele de vot, transmite agenția de presă din țara vecină Novinite.
Prezența la vot a fost de 34,63% până la ora 16:00, potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei Electorale Centrale, Rositsa Mateva.
Conform Novinite, cea mai mare prezență s-a înregistrat în circumscripția electorală Sofia 23, unde participarea depășește 43%. La polul opus, cea mai scăzută prezență a fost raportată în regiunea Kardzhali, de puțin peste 20%, ceea ce indică diferențe mari între regiuni.
Votează mai mulți bulgari ca la ultimele alegeri
Prezenţa la vot în alegerile parlamentare anticipate din Bulgaria a ajuns la 17,7% la ora 12:00, potrivit datelor provizorii ale numărătorii paralele realizate de agenţia sociologică Trend şi prezentate de postul NOVA, transmite Novinite.
Nivelul este mai ridicat decât la scrutinul parlamentar din 2024, când la aceeaşi oră participarea era de aproximativ 14%.
Ce arată datele despre prezența la vot
Datele publicate de institutul de cercetare Alpha Research semnalează o mobilizare mai puternică a alegătorilor în primele ore ale scrutinului, potrivit agenție de știri cu sediul la Sofia, Novinite.
La ora 9:00, prezenţa la vot în alegerile parlamentare din Bulgaria a ajuns la 4,9%. La alegerile din 2024, prezenţa la aceeaşi oră era de 4,4%.
Cifra reprezintă o creştere faţă de nivelul de 1,1% raportat anterior de institutul Market Links pentru ora 8:30. Acest lucru indică o accelerare rapidă a participării electorale în primele ore ale zilei de vot.
Estimările sugerează că participarea totală la vot ar putea depăşi 50%, ceea ce ar reprezenta unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii ani.
***
Bulgaria organizează duminică a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani, iar coaliția fostului președinte Rumen Radev, o voce uneori critică la adresa Uniunii Europene, dar favorabilă Rusiei, este favorită la victorie.
Cele șapte runde precedente de alegeri nu au oferit stabilitatea politică pe care Bulgaria o caută, iar fragmentarea politică a accentuat incertitudinea, coalițiile prăbușindu-se după perioade scurte petrecute la guvernare.
De data aceasta, lucrurile ar putea fi diferite.
Radev, șef al statului în perioada 2017-2026, fost general în forțele aeriene bulgare, care și-a părăsit funcția în ianuarie pentru a-și pregăti candidatura în fruntea unei coaliții de centru-stânga numită „Bulgaria Progresistă”, este acum creditat cu un scor de aproxiomatin 30%.
Cel puțin teoretic, există o șansă mai mare pentru formarea unei guvernări stabile.
Instabilitate politică
Membră a zonei euro de la 1 ianuarie, Bulgaria traversează o perioadă de instabilitate politică din 2021, când fostul premier Boiko Borisov, aflat la putere timp de aproape doisprezece ani, a fost obligat să-și părăsească funcția sub presiunea străzii.
De atunci, niciun guvern nu a reușit să se mențină la putere mai mult de un an.
Noile alegeri au fost declanșate de demisia, la jumătatea lunii decembrie, a unui alt guvern, condus tot de conservatorii din GERB, partidul lui Borisov.
Guvernul a fost dărâmat de o serie de manifestații anticorupție de o amploare fără precedent.
Ce vrea Radev
Radev, care își propune ca obiectiv principal „eliminarea modelului oligarhic de guvernare” din țară, a susținut deschis protestele anticorupție de la sfârșitul anului 2025.
El este în același timp critic al unor politici UE, al Ucrainei și un politician dornic să asigure reluarea relațiilor cu Rusia.
Critic al politicii energetice verzi a UE, pe care o consideră naivă „într-o lume fără reguli”, și al trimiterii de arme către Ucraina, el a denunțat luna trecută un acord de apărare încheiat pe zece ani cu Kievul.
Anul trecut, el a cerut un referendum privind aderarea Bulgariei la zona euro, considerând că țara nu era pregătită.
Fragmentare
Rumen Radev este popular deoarece a reușit să adune „pentru prima dată” sub același steag rămășițele vechii stângi socialiste, fragmentată până acum într-o constelație de „partide radicale de stânga marginalizate”, a explicat pentru AFP Boryana Dimitrova, de la institutul de sondaje Alpha Research.
Bulgaria Progresistă pare să atragă atât un public eurosceptic și favorabil Rusiei, cât și tinerii care locuiesc în localități mici.
Cu puțin peste 20% din intențiile de vot, conservatorii din GERB, partidul lui Borisov, sunt principalii săi concurenți.
Această coaliție de centru-dreapta susține deschis Ucraina și linia Bruxelles-ului, deși a jucat un rol central în aderarea la „Consiliul de pace” al președintelui american Donald Trump.
Pe locul trei în parlament va intra coaliția reformistă, liberală și pro-europeană „Continuăm schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), creditată acum cu 12-14% din voturi.
Urmează Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) – Un Nou Început, condusă de mogulul Delian Peevski, sancționat de SUA și Marea Britanie, cu 9-10% în sondaje.
Partidul radical pro-rus „Renașterea” ocupă poziția a cincea, cu 7-8%, urmat de partidul populist MECH, cu 6%, și de Partidul Socialist Bulgar pro-rus, cu 4-5%.
Cumpărare de voturi
Bulgaria este considerată de mulți analiști ca fiind deosebit de vulnerabilă la dezinformarea pro-rusă, iar guvernul a solicitat activarea sistemului de alertă rapidă al UE, destinat să ajute statele membre să contracareze campaniile de dezinformare.
Măsura a fost puternic contestată de Radev, care a acuzat guvernul interimar că dorește să „discrediteze” rezultatul alegerilor.
De la începutul campaniei electorale, poliția a efectuat zeci de percheziții în anchete împotriva cumpărării de voturi și a afirmat că a confiscat peste 500.000 de euro în numerar și a arestat peste 200 de persoane.
Metodele de cumpărare a voturilor, au spus oficialii, includ „ștergerea datoriilor la magazinele alimentare și la saloanele de coafură” și distribuirea de bani în sediile politice, potrivit ministrului interimar de Interne.
În căutarea stabilității
O participare puternică ar fi în favoarea lui Radev, au spus analiștii, care au subliniat că dacă acesta va obține peste 100 de deputați din 240, atunci „va fi atunci în măsură să formeze un guvern minoritar” sau o coaliție fără prea multe compromisuri.
Asta ar permite garantarea unui guvern stabil „pentru o anumită perioadă”.
Viitorul Parlament va trebui să se ocupe de mai multe dosare importante, începând cu justiția, care se află într-un blocaj instituțional aproape total.
Mandatul Consiliului Superior al Magistraturii, a cărui jumătate dintre membri este aleasă de Parlament cu o majoritate de două treimi, a expirat acum mai bine de trei ani.
Poziții-cheie din sistemul judiciar, precum cea de procuror general, extrem de influentă, sunt, de altfel, ocupate de interimari.
