Cum a reușit un zvon rostogolit online să dea peste cap un oraș de graniță din Estonia: „Cum poți dovedi că ceva nu există cu adevărat?”

Orașul estonian Narva, situat la granița cu Rusia, se luptă cu consecințele cât de poate de reale ale unei campanii online prin care s-au răspândit zvonuri că ar putea fi alipit Rusiei, pe modelul așa-numitelor republicilor populare din estul Ucrainei. Deși campania nu a ajuns la nivelul unei dezinformări ruse profund destabilizatoare, n-a fost mai puțin supărătoare atât pentru autorități, cât și pentru comunitate, relatează Politico.

Primărița orașului Narva, Katri Raik, a dezvăluit pentru Politico că ar prefera să vorbească despre orice altceva: prețurile tot mai mari la benzină, cum poate fi revitalizată o regiune industrială în declin sau pericolul dronelor ucrainene care ocazional se rătăcesc în zonă. În loc însă să se ocupe de probleme reale, este obligată să răspundă unei povești care nu există, dar care a luat mai multă amploare decât e cazul: și anume, că orașul, al treilea ca mărime din Estonia, este pe cale să se desprindă de restul țării și să devină o așa-numită „Republică Populară Narva”.

„Este o poveste complet fabricată, o prostie de-a dreptul”, spune ea, vizibil iritată. „Îi cert pe toți cei care au făcut un mare caz din asta și le transmit: acum eu am pe umeri o problemă, nu voi.”

În ultimele săptămâni, pe rețelele sociale în limba rusă au apărut mesaje și meme-uri care promovează ideea transformării orașului Narva și a regiunii Ida-Viru într-o „Republică Populară”, prietenoasă cu Rusia. Postările descriu zona drept „pământ rusesc” și schițează chiar scenarii de preluare a controlului, unele evident absurde: un steag imaginar, un imn, ba chiar și un calendar pentru ziua „eliberării”: trezirea la ora șase, micul dejun la opt, „asaltul” la nouă și, în final, un concert festiv însoțit de artificii.

Animalele, în special pisicile, au fost protagoniste. O postare arăta un câine cu steagurile Letoniei, Lituaniei și Estoniei pe frunte și gura acoperită de o mână mare. „NATO nu va veni”, se putea citi în descriere. Activiștii antipropagandă au avertizat că în spatele tonului frivol se află un mesaj deliberat care „normalizează retorica din jurul secesiunii și separatismului”.

Ecoul anexării Crimeei

Deși conținutul pare ridicol, impactul său nu a fost deloc neglijabil. Pentru unii observatori internaționali, campania amintește de tacticile folosite înaintea anexării Crimeei în 2014, alimentând speculațiile conform cărora Kremlinul ar putea exploata oportunitatea de a testa flancul estic al NATO.

În acest sens, Raik își amintește cum, după anexarea Crimeei, jurnaliști din întreaga lume au venit în oraș și au pus întrebarea firească: „Urmează Narva?”

„A trebuit să îi asigur că nu avem aici ‘omuleți verzi’”, spune ea, făcând referire la trupele fără însemne trimise de Rusia în estul Ucrainei.

Președintele rus Vladimir Putin, însă, a preferat să-și țină vecinii în alertă.

„Se pare că și nouă ne revine sarcina de a-i recupera și consolida”, declara Putin în 2022, în fața unor cu oameni de știință și antreprenori, la o întâlnire în care l-a lăudat pe țarul Petru cel Mare din secolul al XVIII-lea pentru extinderea pe teritoriul care include astăzi Sankt Petersburgul și Narva.

Narva pare, la prima vedere, un teren fertil pentru astfel de speculații. Orașul este situat la granița de nord-est a Estoniei, la doar 100 de metri de Rusia, de care îl desparte un râu îngust. Narva este mai aproape de Sankt Petersburg decât de capitala Tallinn. Aproximativ 98% dintre cei 50.000 de locuitori sunt vorbitori de rusă, iar peste o treime dețin pașaport rusesc. O treime sunt pensionari care își amintesc cu nostalgie de perioada sovietică, când regiunea era un centru industrial important.

De altfel, orașul a cochetat la un moment dat cu secesiunea. În 1993, după ce Estonia și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică, Consiliul Local din Narva a organizat un referendum privind autonomia. Aproximativ jumătate dintre locuitori s-au prezentat la vot, iar 97% au votat favorabil. Rezultatul a fost declarat ilegal de Curtea Supremă a Estoniei, iar Moscova nu a intervenit. Narva a rămas parte a Estoniei, care ulterior a devenit membră a Uniunii Europene și a NATO (2004).

O campanie obscură, cu efecte în lanț

Astăzi, autoritățile estoniene resping ferm ideea unei amenințări reale. Harrys Puusepp, oficial al Serviciului de Securitate Internă (KAPO), spune că nu există dovezi care să lege campania de guvernul rus. „Așa funcționează aceste lucruri - de jos în sus, oameni care încearcă să pară importanți”, explică el. „Este o campanie de realitate virtuală.”

Potrivit acestuia, inițiativa pare să fi pornit de la simpatizanți ai unei mișcări ultranaționaliste marginale din Rusia. Cu toate acestea, dificultatea nu constă în identificarea sursei, ci în combaterea efectelor. „Cum poți dovedi că ceva nu există cu adevărat?”, se întreabă Puusepp.

Postare ironică a Ministerului estonian de Externe după apariția unei nave sub pavilon Wagner pe Nerva: „Mărşăluieşte din nou spre Moscova?”

Într-un comenatriu pentru Politico, grupul menționat a negat că ar avea legătură cu mișcarea ultranaționalistă rusă.

Campania a fost inițial semnalată de site-ul estonian anti-propagandă Propastop, care a analizat activitatea unor conturi de pe TikTok, Vkontakte și Telegram. Ulterior, jurnaliștii de la Postimees au reușit să infiltreze canalul principal și au concluzionat că operațiunea este „slab realizată” și avea doar câteva zeci de urmăritori. Dar până atunci, povestea deja scăpase de sub control.

Chiar și autorii campaniei au recunoscut efectul neașteptat, redistribuind reacții ale politicienilor și articole de presă și mulțumind pentru „publicitatea gratuită”.

Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a calificat-o „o operațiune de informare creată de Rusia pentru a semăna discordie”. La rândul său, într-o postare pe X, ministrul de externe Margus Tsahkna a respins relatările drept „o modalitate ieftină de a provoca confuzie și indignare” și îndemnând cetățenii „să rămână calmi și informați”.

Pe teren, realitatea este mult mai concretă și mai tensionată decât cea din meme-uri. Podul Prieteniei, lung de 162 de metri, care leagă Narva de orașul rus Ivangorod, este astăzi fortificat și închis traficului auto. „Democrația se termină aici, Rusia începe acolo”, spune Erik Liiva, șeful poliției de frontieră din estul Estoniei, indicând linia de demarcație.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, controalele s-au înăsprit, fiecare bagaj fiind verificat atent pentru a preveni încălcarea sancțiunilor. În fiecare zi, aproximativ 1.600 de persoane traversează podul, de zece ori mai puține decât înainte de război.

Liiva își amintește de o perioadă când polițiștii de frontieră estonieni și ruși lucrau împreună, plasând împreună balize de navigație pentru a marca linia de separare, uneori chiar călătorind cu aceeași ambarcațiune. Apoi, în mai 2024, Rusia, fără nicio explicație, a îndepărtat brusc balizele de pe râu, ștergând orice semn vizibil al unei frontiere.

„Dacă ar încerca să trimită ‘omuleți verzi’, i-am vedea venind - înot, zburând, oricum”, spune Liiva, cu un amestec de ironie și încredere. „Ceea ce s-a întâmplat în estul Ucrainei nu se va întâmpla aici.”

Locuitorii, prinși la mijloc

Pentru locuitorii din Narva, însă, temerile sunt mult mai concrete, și nu legate neapărat de o iminentă acaparare de teritoriu. Mulți se simt prinși între două lumi și îngrijorați de modul în care sunt percepuți, de pildă să fie etichetată drept o zonă izolată pro-rusă și marginalizată de Tallinn și Bruxelles din cauza asta.

În fiecare an, pe 9 mai, ziua în care se marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste, Rusia organizează un concert bombastic și cu tematică militară pe malul râului la castelul Ivangorod, cu fața spre orașul Narva. Anul trecut, muzeul central din Narva, situat pe malul râului, a răspuns printr-un afiș gigantic care îl înfățișa pe Putin drept Adolf Hitler și îl numea criminal de război. Autoritățile ruse, în replică, l-au condamnat pe directorului muzeului la 10 ani de închisoare pentru răspândirea de „informații false” despre armata rusă și „reabilitarea nazismului”.

Concertele din 9 mai atrag de regulă o mulțime de locuitori din Narva, în special pe cei mai în vârstă.

„Ani de zile am trăit împreună fără probleme”, spune Svetlana, o pensionară. „Totul era bine. Nu exista discriminare.” Soțul ei, Gennady, este la fel de categoric: „Nu există nicio amenințare. Rusia nu este o amenințare.”

Alarmă la frontiera NATO: cum pregătește Kremlinul „eliberarea” unui oraș din Estonia. „Ruși, nu sunteți singuri!”

Cu toate acestea, niciunul nu își dorește să plece. „Nu aparținem acolo. Suntem estonieni vorbitori de rusă”, spune Svetlana. „Voi trăi aici până mor. Acesta este locul meu. Dar îmi fac griji pentru viitorul copiilor mei.”

De la invazia rusă în Ucraina, Estonia încearcă să reducă influența Kremlinului: a blocat posturi TV rusești, a îndepărtat monumente sovietice și a decis eliminarea treptată a educației în limba rusă până în 2030. Cetățenilor din afara UE, inclusiv deținătorilor de pașapoarte rusești din Narva, li s-a interzis să voteze la alegerile locale. Măsurile sunt prezentate de Moscova drept „rusofobe”.

Pentru analiști, cazul Narva arată cât de ușor poate fi amplificată o narațiune falsă. „Din perspectiva Rusiei, este un mare succes”, spune Marek Kohv, expert în securitate. Nu pentru că ar exista un plan real de invazie , ci pentru că o idee marginală a reușit să devină subiect de dezbatere, creând o „situație dificilă și complicată”.

Între timp, Estonia se confruntă din ce în ce mai mult cu riscul de a fi afectată de conflictul real. Peste o duzină de drone ucrainene au pătruns în spațiul său aerian în ultimele săptămâni, una dintre ele lovind coșul de fum al unei centrale electrice din apropierea orașului Narva. Portul petrolier rus Ust-Luga, situat la doar 25 de kilometri distanță, se află suficient de aproape încât locuitorii au putut vedea fumul ridicându-se după ce a fost lovit de drone ucrainene.

Kremlinul a acuzat statele baltice că permit astfel de atacuri și a amenințat cu „măsuri corespunzătoare”.

În Narva, incursiunile dronelor au scos la iveală problemele reale ale locuitorilor: siguranța lor și prețurile ridicate la energie, care s-au triplat în doar doi ani, spune Raik.

În acest context, atenția acordată campaniei online a făcut viața locuitorilor din Narva și mai grea, distrăgând atenția de la preocupările lor și alimentând tensiunile politice.

„Rusia a fost mereu pricepută la propagandă”, spune Raik. „Și mă enervează teribil când oamenii nu pricep asta.”