Alertă în Europa: Rusia ar pregăti atacuri cu drone de pe nave din Mediterana
Informațiile colectate de agențiile de spionaj din Statele Unite arată că Moscova ia în calcul o escaladare directă împotriva statelor din sudul continentului, potrivit cotidianului spaniol El Mundo. Printre capitalele vizate de o eventuală acțiune de sabotaj maritim s-ar număra Madridul, Parisul și Roma.
O sursă apropiată de Ministerul Apărării din Lituania a confirmat simplitatea unei astfel de operațiuni tactice: „Vor folosi drone lansate de pe mare, ascunse într-un container al unei nave. Nu este deloc complicat”.
Drona rusească Gerbera/FOTO:X@nexta_tv
Aparatele „Gerbera” și tactica loviturilor din larg
Serviciile de apărare lituaniene indică faptul că modelul vizat pentru o astfel de misiune este „Gerbera”. Drona are o lungime de aproximativ doi metri, o deschidere a aripilor de 2,5 metri, cântărește cel mult 18 kilograme și atinge o viteză de croazieră de circa 160 km/h. Cu o autonomie oficială de 600 de kilometri, aparatul este considerabil mai compact și mai facil de operat de pe nave decât modelele Shahed sau Geran.
Lansat dintr-un container maritim la o distanță de 200–300 de kilometri de coastă, un astfel de dispozitiv ar ajunge la țintă în una sau două ore. Chiar dacă încărcătura explozivă de doar patru-cinci kilograme nu poate distruge o structură masivă, ea poate provoca incendii, poate avaria instalații deschise sau poate forța suspendarea activității pe aeroporturi și în porturi strategice. Din acest motiv, pagubele urmărite sunt în primul rând de natură politică și psihologică, dublate de perturbări economice.
Posibilitatea utilizării containerelor montate pe petroliere din așa-numita „flotă fantomă” rusă fusese semnalată încă de acum un an de publicația ucraineană Defense Express, care menționa că forțele ruse au exersat deja manevre de lansare pe mare. O sursă lituaniană a subliniat că Moscova încearcă să copieze tactica ucraineană de tip „pânză de păianjen”, prin care Kievul a ascuns aparate fără pilot în camioane civile pentru a lovi baze aeriene din interiorul Rusiei.
Misiunea șefului CIA și ecoul diplomatic de la Paris
Avertismentele transmise partenerilor din NATO au urmat unei vizite întreprinse la Moscova pe 25 august de către directorul CIA, John Ratcliffe. Deplasarea oficialului american, efectuată cu o aeronavă militară care a tranzitat baza de la Riga, a avut scopul explicit de a avertiza Kremlinul împotriva provocărilor directe asupra statelor aliate, conform relatărilor din Wall Street Journal și Politico.
La scurt timp, un document secret întocmit de CIA a fost transmis cancelarilor europene, descriind în detaliu riscurile unui atac. Franța a tratat aceste date cu maximă seriozitate: pe 16 septembrie, președintele Emmanuel Macron a convocat Consiliul de Apărare, iar pe 18 septembrie a chemat la consultări la Palatul Élysée reprezentanții partidelor parlamentare și potențialii candidați pentru prezidențialele din 2027.
A doua zi după întrevederea de la Paris, canalul militar rus Rybar a difuzat o hartă a Mediteranei însoțită de titlul provocator „Leacul rusesc împotriva aroganței franceze”. Textul specula trimiterea de drone Geran-5 în Algeria pentru a viza obiective din sudul Franței, precum combinate petrochimice, centrale nucleare sau facilități militare și aeronautice.
De ce sunt vizate Franța, Italia și Spania
Alegerea țărilor din bazinul mediteranean este determinată atât de calendarul politic, cât și de breșele din sistemele de apărare. În Franța, Italia și Spania urmează scrutine electorale, existând curente politice radicale care exploatează reticența publică față de costurile războiului. În dezbaterea franceză, liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon a atribuit recent creșterea tensiunilor atacurilor executate de forțele ucrainene adânc în interiorul teritoriului rus.
În plus, depărtarea geografică de granițele estice a creat un fals sentiment de siguranță. Expertul militar britanic Keir Giles atrage atenția că lipsa apărării aeriene transformă spatele frontului într-o țintă vulnerabilă:
„Ținta nu vor fi neapărat țările din prima linie. Ținta va fi acolo unde este punctul cel mai slab al Europei”, a afirmat analistul, menționând state precum Spania sau Marea Britanie, care nu dețin scuturi integrate antiaeriene și antirachetă suficiente.
Giles a punctat că Kremlinul mizează pe instabilitate: „Rusia observă unde orice acțiune ar avea cel mai mare impact, din cauza lipsei de reziliență, a apărării civile și a instabilității politice”, procesul de decizie fiind determinat de o „ecuație aflată într-o schimbare continuă” în raport cu riscurile asumate.
Testarea limitelor NATO și represaliile Moscovei
Moscova susține constant că ajutorul militar și asistența de informații oferite armatei ucrainene fac din națiunile occidentale ținte legitime. Până în prezent, acțiunile rusești au fost menținute sub pragul declanșării Articolului 5, rezumându-se la operațiuni de sabotaj și teste de reacție, cum a fost trimiterea a 19 drone neînarmate în Polonia sau incidentul recent cu drone de atac de la aeroportul german din Leipzig.
Potrivit unor surse citate de Bloomberg, planurile de pedepsire a Europei pentru sprijinirea Ucrainei sunt tot mai des luate în calcul la Kremlin, în timp ce serviciile de securitate baltice notează că iritarea Moscovei a sporit semnificativ pe fondul distrugerilor masive pe care loviturile ucrainene le-au produs în sectorul petrolier și energetic din interiorul Rusiei.
Explorează subiectele:
