Analiza esențială care depistează lipsa de fier chiar și atunci când nu ai anemie
Oboseala persistentă Foto: arhivă
La nivel global, lipsa de fier se numără printre cele mai răspândite deficiențe de micronutrienți. Datele unui studiu apărut în 2024, preluat de CNN, arată că aproximativ o treime din populația adultă a Statelor Unite s-ar putea confrunta cu această problemă. Mai mult, în rândul grupurilor vulnerabile, cum sunt gravidele și copiii, testările de rutină ratează adesea depistarea unei părți semnificative a cazurilor.
Cum se manifestă carența înainte de instalarea anemiei
Rolul principal al fierului este de a ajuta la sinteza hemoglobinei, proteina din interiorul globulelor roșii responsabilă cu transportul oxigenului în tot corpul. Când depozitele de fier se împuținează, producția de hemoglobină are de suferit, proces care, în faze avansate, declanșează anemia. Totuși, organismul își poate consuma aceste rezerve cu mult timp înainte ca valorile hemoglobinei sau numărul globulelor roșii să scadă sub limitele normale pe buletinele de analize.
„Este o concepție greșită frecventă că deficitul de fier în absența anemiei nu poate provoca simptome”, a explicat pentru CNN dr. Ariela Marshall, profesoară asociată de medicină în cadrul Universității din Minnesota.
Pacienții pot experimenta o gamă largă de stări neplăcute: de la amețeli, slăbiciune, oboseală și dificultăți de respirație, până la palpitații. De asemenea, pot apărea semne fizice precum fragilitatea unghiilor, căderea părului sau senzația permanentă de mâini și picioare reci. În unele cazuri, deficitul este legat de tulburări de concentrare, de sindromul picioarelor neliniștite sau chiar de „pica” – o tulburare manifestată prin impulsul de a ingera substanțe nealimentare, cum ar fi argila sau gheața.
Pe rețelele sociale a devenit popular și conceptul de „față cu feritină” (ferritin face), utilizatorii asociind paloarea, cearcănele, uscăciunea pielii și rărirea părului cu lipsa de fier. Experții consultați de CNN privesc însă cu scepticism ideea diagnosticării vizuale, subliniind că aceste trăsături pot avea multiple alte cauze. Deoarece niciunul dintre simptome nu este exclusiv provocat de această carență, doar analizele de laborator și evaluarea unui medic pot confirma diagnosticul.
De ce este feritina indicatorul cheie și care sunt noile praguri
O simplă hemoleucogramă poate depista anemia, dar nu va arăta întotdeauna dacă depozitele de fier sunt pe terminate. Nici măsurarea fierului liber din sânge nu este suficientă, întrucât nivelul acestuia fluctuează în funcție de mese și de ora la care se face recoltarea. Astfel, medicii se bazează pe testarea feritinei – proteina care înmagazinează fierul – raportând rezultatul la starea generală a pacientului.
Timp îndelungat, pragurile de diagnostic au generat dezbateri în lumea medicală. De exemplu, Organizația Mondială a Sănătății indică un prag al feritinei de sub 15 nanograme pe mililitru (ng/ml) pentru a confirma deficitul la adulți și la copiii de vârstă școlară, însă numeroși specialiști avertizează că o valoare atât de joasă lasă multe cazuri nediagnosticate.
Pentru a remedia situația, Societatea Americană de Hematologie a emis în septembrie 2026 un nou ghid, citat de CNN, care propune valori de referință adaptate vârstei și riscurilor asociate. Astfel, pragul recomandat este de maximum 20 ng/ml la copii, 30 ng/ml pentru majoritatea adulților și urcă la 50 ng/ml pentru persoanele cu factori de risc, precum menstruațiile abundente. La pacienții adulți care suferă de boli inflamatorii, limita poate atinge 100 ng/ml, situație în care medicii pot cere suplimentar și calcularea saturației transferinei.
Scopul acestor modificări este de a stimula testarea timpurie la pacienții cu simptome, chiar și în lipsa anemiei. Dr. Jacquelyn Powers, coordonatoarea ghidului din 2026 și șefa secției de hematologie la Texas Children's Hospital, a precizat pentru CNN că manifestările discrete sunt adesea puse pe seama altor factori, motiv pentru care medicii omit uneori să ceară analize specifice pentru fier.
Cauzele ascunse ale carenței și importanța tratamentului
Atunci când o persoană are o alimentație echilibrată și se odihnește suficient, dar continuă să se simtă epuizată, verificarea rezervelor de fier devine esențială. Tratamentul implică, de regulă, administrarea de suplimente orale cu fier, adaptate fiecărui caz, ceea ce poate duce la atenuarea simptomelor în decurs de câteva săptămâni sau luni. Totuși, dacă nu este identificată și tratată cauza principală, problema va reveni.
Potrivit experților citați de CNN, originea deficitului variază de la o persoană la alta:
- Necesarul crescut și pierderile menstruale: Femeile sunt mai expuse din cauza sângerărilor lunare, mai ales dacă acestea sunt abundente. De asemenea, copiii aflați în creștere și femeile însărcinate au nevoie de mai mult fier, riscul de carență crescând pe măsură ce sarcina avansează.
- Efortul fizic intens: Sportivii de anduranță trebuie monitorizați atent, deoarece scăderea rezervelor de fier le diminuează capacitatea de efort, făcând ca antrenamentele obișnuite să devină brusc mult mai grele.
- Alimentația și problemele de absorbție: Dietele restrictive pot contribui la deficit, la fel și bolile digestive precum boala celiacă, care blochează absorbția corectă a fierului din hrană.
- Hemoragiile interne: Pierderile de sânge la nivel gastrointestinal pot provoca scăderea fierului și necesită investigații amănunțite, deoarece pot ascunde afecțiuni grave, inclusiv cancerul colorectal.
Concluzia medicilor este clară: un nivel normal al hemoglobinei nu exclude lipsa de fier, iar investigarea depozitelor din organism este singura cale de a rezolva o problemă de sănătate care, altfel, poate rămâne ascunsă ani la rând.
Explorează subiectele:
