Planul lui Trump pentru Ucraina stârnește panică în Europa și la Kiev
Noua turnură a relațiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin a declanșat o stare de alertă maximă pe continentul european, la Kiev conturându-se teama tot mai apăsată că administrația americană forțează o capitulare în fața cerințelor Kremlinului. Între timp, capitalele europene fac eforturi disperate pentru a împiedica un acord de pace impus care ar lăsa Ucraina fără apărare în fața unor viitoare ofensive rusești.
O reconfigurare rapidă a poziției Casei Albe amenință să destabilizeze frontul diplomatic occidental. În timp ce președintele Donald Trump își accentuează retorica ostilă la adresa omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, semnalele de reconciliere trimise către Moscova devin tot mai evidente: de la inițiative pentru atenuarea sancțiunilor și un acord vizând motorina rusească, până la deschiderea manifestată pentru concesii economice majore, informează Euronews .
Ucraina și Europa, în alertă după apropierea lui Trump de Putin. Foto: AFP
Această disponibilitate a fost imediat exploatată de Vladimir Putin, care a venit cu propuneri de colaborare economică și a lansat ideea unui summit în format trilateral alături de Trump și liderul chinez Xi Jinping. Președintele american a transmis deja că susține o astfel de reuniune, un pas ce ar consfinți recunoașterea internațională pe care Moscova o revendică insistent. Mai mult, liderul de la Casa Albă a mers până la a-l invita pe Putin la summitul G20 din luna decembrie.
În schimb, exigențele lui Trump față de Kiev au căpătat accente tranșante: liderul american a cerut desfășurarea de alegeri în Ucraina și a pretins înlocuirea lui Zelenski la tratative cu „altcineva”, trecând complet cu vederea că legislația constituțională ucraineană exclude scrutinurile pe durata legii marțiale. Situația contrastează flagrant cu mandatul lui Joe Biden din 2024, când scrutinul prezidențial rus a fost denunțat ferm pentru absența opoziției reale și organizarea sa pe teritoriile ocupate. În mod paradoxal, Trump nu a formulat solicitări similare privind conducerea de la Moscova.
Kaja Kallas, responsabila diplomației Uniunii Europene, a expus direct problema în fața Parlamentului European, semnalând că negociatorii trimiși de Washington fac presiuni de aproape doi ani pentru a obține capitularea Ucrainei. Kallas a punctat ferm:
„De ce Ucraina nu a capitulat în condițiile lui Putin? Pentru că Europa a sprijinit-o.”
La nivelul cancelariilor europene, manevrele trimișilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner — ambii proveniți din afaceri imobiliare — au stârnit consternare. Un oficial european de rang înalt, citat sub anonimat, a catalogat drept alarmant faptul că împărțirea unui stat ar putea fi negociată ca o tranzacție imobiliară, denunțând totodată iluzia că Putin ar putea fi calmat prin beneficii economice:
„Nimeni nu poate înțelege pe deplin fascinația lui Trump pentru Putin. Îl ridică pe Putin la un nivel mult peste cel pe care îl merită — Rusia are o economie de mărimea celei a Italiei. Statele Unite încearcă în continuare să-l atragă pe Putin cu acorduri profitabile, dacă acesta rezolvă problema Ucrainei. Dar Putin este deja unul dintre cei mai bogați oameni din lume. Ceea ce își dorește este să construiască o Rusie mai mare.”
Neliniștea europeană a fost accentuată de declarațiile lui Witkoff, care l-a etichetat pe liderul rus drept un „umanitar”. Răspunsul Moscovei a venit doar câteva ore mai târziu, sub forma unui baraj de 21 de rachete balistice asupra Kievului, trei dintre acestea fiind echipate cu submuniții destinate să maximizeze numărul de victime civile și distrugerile. Ideile avansate de emisarii SUA privind deblocarea rezervelor financiare rusești și reluarea achizițiilor de gaz din Rusia au fost categoric respinse de guvernele europene.
Relațiile s-au deteriorat considerabil încă din noiembrie 2025, în urma unui proiect de pace în 28 de puncte avansat de Washington, însă redactat inițial de Moscova. Planul pretindea cedări teritoriale masive, limitarea forțelor armate ale Ucrainei și interzicerea definitivă a aderării la NATO — condiții respinse în bloc de europeni, care au arătat că o astfel de înțelegere ar invita o nouă agresiune armată.
Pe frontul militar, pârghiile aplicate Kievului s-au resimțit direct: s-au consemnat întârzieri în livrarea rachetelor pentru bateriile Patriot cumpărate din fonduri europene, suspendări temporare ale transmiterii de avertismente timpurii privind lansările rusești de rachete balistice (serviciu reluat ulterior), precum și limitări ale rețelei Starlink, aflată sub controlul lui Elon Musk. Deși Casa Albă a negat orice condiționare politică, oficialii ucraineni consideră că aceste măsuri sunt menite să forțeze cedări.
Vulnerabilitatea tehnologică a Ucrainei s-a adâncit și după ce Washingtonul a refuzat licența solicitată în septembrie pentru producția autohtonă de interceptoare Patriot, deși Trump promisese anterior sprijin pentru fabricarea locală, iar Zelenski declarase că are acordul acestuia. În fața senatorilor americani, Zelenski a recunoscut gravitatea dependenței militare: „Fără America, lucrurile ar fi mult mai dificile pentru noi.”
Totodată, președintele ucrainean a încercat să gestioneze reproșurile lui Trump privind loviturile asupra rafinăriilor rusești — atacuri acuzate nefondat de Washington că ar umfla prețul combustibilului, fenomen pus de analiști pe seama conflictului din Iran. Pentru a proteja orașele, Zelenski s-a arătat dispus să oprească timp de 30 de zile atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești la schimb cu noi rachete Patriot, ofertă rămasă însă fără rezultat.
În perspectiva alegerilor parlamentare americane de luna viitoare, unde republicanii riscă să piardă majoritatea pe fondul nemulțumirilor sociale legate de scumpiri, oficialii europeni încearcă să mențină o poziție echilibrată. Conștienți că o victorie a opoziției democrate nu va diminua substanțial prerogativele de politică externă ale președintelui, liderii din Europa caută să nu rupă complet punțile cu Washingtonul, în pofida tensiunilor pe teme precum tarifele vamale, Groenlanda sau Curtea Penală Internațională.
În această cursă contracronometru pentru salvarea dialogului de pace, premierul norvegian Jonas Gahr Støre și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au convocat de urgență noi discuții la Oslo, înaintea deplasării lui Witkoff în capitala Rusiei. Evaluând tensiunile diplomatice, Alexander Stubb a sintetizat miza momentului:
„Înțelegem pe deplin că a fost mult zgomot în spațiul public. Din experiența mea, pacea necesită răbdare. Din păcate, războiul nu așteaptă.”
Explorează subiectele:
