Anomalie contabilă într-un muzeu: cum a ajuns un Grigorescu să valoreze 3,5 lei
Muzeul nu are resurse suficiente pentru reevaluarea periodică a operelor de artă Foto: FB Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”
Discrepanțele majore din inventarul Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” au generat ample controverse în urma verificărilor efectuate de Camera de Conturi Prahova. Inspectorii au constatat că tabloul „Peisaj”, pictat de Nicolae Grigorescu, este înregistrat în contabilitate la valoarea de 3,5 lei. Prin contrast, o altă pânză a aceluiași mare artist român, intitulată „Peisaj cu bordei”, figurează în documente cu o valoare stabilită în anul 2011 la 868.575 de lei.
Cum s-a ajuns la o valoare de 3,5 lei: efectul denominării din 2005
Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a intervenit la Digi 24 pentru a lămuri această anomalie. Oficialul a precizat că suma din acte nu reflectă în niciun fel cota reală a operei de artă, ci reprezintă consecința unei greșeli administrative produse în urmă cu două decenii, la momentul denominării monedei naționale.
„Este o eroare. Bineînţeles că este o eroare. Bineînţeles că acel Grigorescu a fost evaluat bine la 35.000 de lei, o sumă foarte bună pe vremea dictatorului Nicolae Ceauşescu. Evident că atunci când s-au tăiat, în 2005, toate acele zerouri dintr-o eroare s-a ajuns la această sumă”, a explicat Ioana Ciocan.
Pentru a transforma această controversă într-un avantaj pentru instituția din Prahova, ministrul a anunțat că va sugera conducerii muzeului să expună publicului celebrul tablou, fiind convinsă că lucrarea va atrage numeroși vizitatori.
„Este superb, este absolut superb, toate lucrările de Nicolae Grigorescu sunt absolut superbe. Trebuie să mărturisesc că sunt absolut îndrăgostită de pictorul nostru naţional”, a adăugat oficialul.
Reevaluarea patrimoniului, blocată de lipsa banilor și a experților
Dincolo de eroarea contabilă punctuală, cazul de la Prahova scoate la suprafață o problemă sistemică. Directorul muzeului, Florin Sicoie, a arătat că instituția nu a mai putut realiza expertize de reevaluare a operelor de artă încă din anul 2017, din cauza costurilor foarte ridicate și a lipsei de fonduri.
De altfel, Ioana Ciocan a confirmat că, deși actualizarea valorii bunurilor culturale este o obligație prevăzută de lege, procesul este paralizat la nivel național de bugetele insuficiente și de numărul mic de specialiști.
„Acest lucru se poate face de către două entităţi: o dată, experţii care sunt acreditaţi către Ministerul Culturii, sau ANEVAR. (...) Întrebarea este cu ce buget se pot evalua aceste bunuri? Nu vorbim de trei lucrări, vorbim de milioane şi milioane de piese”, a punctat ministrul Culturii.
Aceasta a atras atenția că situația nu este singulară și că instituțiile muzeale din întreaga țară se confruntă cu același blocaj financiar.
„Cred că este extrem de simplu să arătăm cu degetul să zicem «Prahova n-a făcut!», «Bucureştiul n-a făcut!», «Clujul n-a făcut!». Dar, din păcate, absolut totul se reduce la buget”, a mai spus Ioana Ciocan.
Salarii minime pentru angajații care păzesc tezaurul cultural
În același context al subfinanțării cronice din sectorul cultural, ministrul a adus în discuție și condițiile salariale precare ale angajaților din muzee, subliniind că aceștia își continuă activitatea aproape exclusiv din pasiune pentru domeniu.
„Salariile din muzee sunt cele mai mici din ţară. Mai spun încă o dată, sunt cele mai mici din ţară. Este absolut înfiorător ce se întâmplă”, a avertizat Ioana Ciocan, lansând totodată un apel către evaluatorii și experții în patrimoniu să nu întrerupă colaborarea cu instituțiile muzeale.
Explorează subiectele:
