Răsturnare de situație în dosarul lui Călin Georgescu: acuzațiile, „simple supoziții”
Magistrații Tribunalului București au demontat argumentele procurorilor DIICOT în dosarul lui Călin Georgescu, refuzând să îi prelungească acestuia mandatul de arestare preventivă. Judecătorul de caz a decis plasarea inculpatului sub control judiciar, explicând în motivare că acuzațiile recente sunt lipsite de suport probatoriu solid și se bazează doar pe speculațiile anchetatorilor.
Călin Georgescu se află în arest preventiv Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Hotărârea de a înlocui arestul preventiv cu măsura mai blândă a controlului judiciar a fost pronunțată luni, 26 octombrie, de către Tribunalul București. Instanța a respins astfel solicitarea DIICOT de prelungire a privării de libertate, considerând că măsura nu mai este justificată în actualul stadiu al anchetei.
Cu toate acestea, decizia nu este definitivă. Procurorii au formulat deja o contestație, care a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel București. Instanța superioară se află acum într-o cursă contracronometru, deoarece actualul mandat de arestare preventivă expiră miercuri, 28 octombrie. Dacă magistrații nu iau o decizie de menținere a arestului până la acea dată, Călin Georgescu va fi eliberat, urmând să respecte doar condițiile și obligațiile impuse de controlul judiciar.
Argumentele procurorilor, desființate de instanță
Conform unor surse din mediul judiciar, motivarea judecătorului de la Tribunalul București lovește direct în fundamentul noilor acuzații aduse de anchetatori. Magistratul a apreciat că nu există suficiente dovezi care să impună păstrarea lui Georgescu în spatele gratiilor. Mai exact, instanța a subliniat că „în dosarul cauzei nu există minime elemente de fapt din care să rezulte comiterea de către inculpat a infracțiunilor menționate”.
De asemenea, ipoteza conform căreia inculpatul ar fi intenționat să distrugă sau să altereze probe a fost catalogată drept nefondată. Judecătorul a explicat că această teză „nu este susținută de materialul probator indicat de procuror”, concluzionând tranșant că acuzațiile sunt bazate pe „simple supoziții ale organului de urmărire penală”.
Lipsa unui pericol public și menținerea acuzației de înșelăciune
Un alt aspect esențial care a cântărit în favoarea înlocuirii măsurii preventive a fost comportamentul inculpaților pe parcursul anchetei. În motivare se arată că aceștia nu au încercat să fugă de urmărirea penală și nici nu au făcut demersuri pentru a influența administrarea probatoriului. Totodată, dovezile strânse până acum nu indică faptul că lăsarea lor în libertate ar genera, în prezent, vreun pericol concret pentru ordinea publică.
Prin urmare, judecătorul a stabilit că prelungirea arestului preventiv ar fi o măsură disproporționată față de scopul procesului penal, care se poate desfășura în condiții optime și sub rigorile controlului judiciar.
Instanța a ținut însă să precizeze că această hotărâre vizează strict măsura preventivă și nu reprezintă un verdict final asupra fondului cauzei, suspiciunile legate de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune rămânând în continuare în analiza anchetatorilor.
Explorează subiectele:
