Rețeaua de la Paris preia Cotroceniul: de ce sfidează PSD propria istorie
Trei foști studenți români școliți în Franța la începutul anilor '90, uniți de simpatia comună pentru doctrina țărănistă a lui Corneliu Coposu, controlează astăzi deciziile majore de la vârful statului român. Odată cu recenta numire a inginerului Cornel Olendraru, președintele Nicușor Dan și-a consolidat Departamentul Securității Naționale cu un al doilea coleg de generație pariziană, după diplomatul Marius Lazurca, alimentând speculațiile privind crearea unui nou pol politic conservator, scrie Hotnews.ro.
Într-un moment politic care se suprapune cu formarea guvernului Niculescu, președintele Nicușor Dan a decis să își întărească echipa de la Palatul Cotroceni cu un nou consilier provenit din generația studenților români școliți la Paris în anii '90. Este vorba despre inginerul Cornel Olendraru, în vârstă de 56 de ani, care a fost numit oficial în funcție prin decretul prezidențial nr. 819, publicat în Monitorul Oficial pe 20 octombrie 2026.
Potrivit informațiilor afișate vineri, 23 octombrie, pe pagina oficială a Administrației Prezidențiale, noul consilier va gestiona politicile sociale, economie și securitate națională . Astfel, Olendraru va activa în cadrul Departamentului Securității Naționale, exact aceeași structură în care lucrează și Marius Lazurca, un alt fost student de la Paris adus anterior de șeful statului pentru a se ocupa de relații externe și securitatea națională.
Cornel Olendraru. Foto: presidency.ro Cum s-a format „Clubul de la Paris” după căderea comunismului
Prezența simultană a lui Nicușor Dan, Marius Lazurca și Cornel Olendraru la vârful statului român, la trei decenii distanță de la studiile lor în Franța, își are rădăcinile în deschiderea academică de la începutul anilor '90. În 1992, când România abia ieșea din comunism, statul francez a reluat o tradiție datând din 1820, care formase odinioară generația pașoptistă de la 1848 și asociațiile ei studențești. Prestigioasa École normale supérieure din Paris – instituție fondată acum două secole de Napoleon Bonaparte pentru a pregăti elita administrației franceze, unde sunt admiși anual doar câteva sute de tineri din cei aproape 600.000 de noi studenți ai unei țări cu 70 de milioane de locuitori – a pus la dispoziție locuri speciale pentru români.
Selecția s-a realizat la București. În prima serie, cea din 1992, au fost admiși studenți la matematică, printre care Andrei Moroianu și Nicușor Dan, descriși în acea perioadă drept „doi cunoscuți tineri laureați în matematică”. Conform biografiei publicate pe site-ul său oficial , actualul președinte a studiat la École Normale Supérieure, iar ulterior a obținut doctoratul la Universitatea Sorbona în 1998.
În 1993, Franța a suplimentat oferta la 10 locuri pentru români, împărțite egal între științe exacte și discipline umaniste. În urma unui concurs organizat la București, după cum le-a relatat apropiaților săi care au discutat cu HotNews, a ajuns la Paris și Marius Lazurca. Acesta a urmat apoi, între 1995 și 2003, studii de masterat și doctorat în istorie-antropologie tot la Sorbona, conform biografiei sale de la Cotroceni.
Doi ani mai târziu față de Nicușor Dan, în 1994, ajungea lângă Paris și Cornel Olendraru, pentru a studia la École Polytechnique. În capitala Franței, tinerii români organizau frecvent cluburi de discuții, fapt confirmat pentru HotNews de surse independente. Nicușor Dan a detaliat acest aspect în autobiografia publicată pe site-ul campaniei prezidențiale din 2025: „În acea perioadă, am început să organizez întâlniri cu studenții români de la Paris în care discutam ce am putea face noi pentru ca România să ia parcursul corect ca țară”.
O sursă care a discutat cu redacția sub protecția anonimatului a confirmat rolul activ al actualului șef de stat din acei ani: „Nicușor Dan avea tot felul de idei, de inițiative. Încerca să organizeze întâlniri unde promova România la întâlnirile cu studenții francezi. Așa s-a întâlnit cu Marius Lazurca”.
Dacă relația din perioada franceză dintre Dan și Lazurca este cunoscută, natura legăturii dintre președinte și Cornel Olendraru rămâne neclarificată, deși ambii erau doctoranzi în științe exacte în aceeași regiune. Atât Administrația Prezidențială, cât și consilierul Olendraru au refuzat, până la publicarea acestui material, să răspundă solicitărilor scrise ale HotNews referitoare la criteriile acestei angajări și la raporturile anterioare dintre cei doi.
De la cercetarea militară din Franța la conducerea Dacia și coincidența din CV-ul Mirabelei Grădinaru
Parcursul profesional al noului consilier prezidențial îmbină cercetarea de înalt nivel cu managementul corporatist. Absolvent al facultății de inginerie aeronautică din cadrul Politehnicii București la începutul anilor '90 – una dintre cele mai grele specializări din cea mai puternică universitate tehnică românească –, Olendraru și-a făcut doctoratul în mecanica fluidelor la École Polytechnique între 1994 și 1999. Pe 17 februarie 1999, el și-a susținut teza privind „instabilitatea vârtejurilor de aer” în Laboratorul de Hidrodinamică.
Cercetările sale de top, reflectate în două articole științifice din 1996 și 1999 , au beneficiat de finanțarea Ministerului Apărării din Franța, prin grantul numărul #92-098 acordat de fosta direcție de cercetare „Direction des Recherches, Études et Techniques” (DRET). De altfel, din comisia sa de evaluare doctorală au făcut parte două figuri majore ale industriei franceze de apărare și aerospațiale: Pierre Perrier, fost director la producătorul de avioane militare Dassault Aviation, și Grégoire Casalis, la acea vreme director de cercetare la „Office National d’Études et de Recherches Aérospatiales” (ONERA).
După doctorat, Olendraru a intrat în mediul privat, la multinaționala americană Honeywell. Într-un interviu din 2014 pentru revista Cariere, în care a vorbit despre debutul său, se menționează că între 2001 și 2003 a coordonat „capacitatea de producție de performanță” pentru uzinele europene ale grupului. Publicația nota că „în 2003 a revenit în România ca șef de departament de producție și apoi a ajuns director al uzinei de turbo-compresoare Honeywell Garrett București”.
Anul 2010 aduce o altă conexiune indirectă între noul consilier și președintele Nicușor Dan: angajarea în grupul Dacia-Renault. Conform profilului personal de LinkedIn , Olendraru a preluat în ianuarie 2010 funcția de director de fabricație la Uzina Mecanică și de Șasiuri. Câteva luni mai târziu, în iulie 2010, partenera de viață a lui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, s-a angajat în același grup, la București, ca șefă a departamentului de documentație tehnică din cadrul Dacia, devenind ulterior, din aprilie 2016, manager de echipă la Renault. Datele publice analizate de HotNews nu relevă însă proiecte comune sau vreo relație de subordonare între Grădinaru și Olendraru.
În cadrul grupului auto, Olendraru a avansat rapid. În 2013 a devenit directorul Uzinei Vehicule Dacia de la Mioveni, gestionând 8.000 de salariați și fiind gazdă, în această calitate, la vizitele oficiale ale premierului de atunci, Dacian Cioloș , și ale fostului președinte Klaus Iohannis . Ulterior, a fost promovat la Paris ca vicepreședinte pentru „fabricația și logistica” pe regiunea Eurasia (acoperind România, Rusia și Turcia), iar între 2018 și decembrie 2021 a fost „director global de performanță industrială” în alianța Renault-Nissan-Mitsubishi.
La plecarea din corporație, în decembrie 2021, a fondat alături de soția sa (fiecare având 50% din acțiuni) firma de consultanță în management Time2Mend SRL. Conform Ministerului Finanțelor, societatea și-a suspendat activitatea în ianuarie 2024, fără să fi raportat vreodată cifra de afaceri sau profitul în cei doi ani de existență.
Moștenirea lui Corneliu Coposu, ipocrizia PSD și scenariul unui „partid prezidențial”
Dincolo de studiile pariziene, pe Nicușor Dan, Marius Lazurca și Cornel Olendraru îi unește un profund atașament ideologic conservator și de dreapta, format încă din anii '90. În acea epocă, grupul studenților din Paris rezona puternic cu protestele studențești din țară și cu opoziția democratică ce lupta împotriva restaurației liderilor „neocomuniști” din Frontul Salvării Naționale, condus de Ion Iliescu – structura politică din care s-a născut actualul PSD, partid care a blocat ani la rând modernizarea României. Pentru acești tineri, reperul moral suprem era liderul țărănist Corneliu Coposu.
Olendraru declara în interviul din 2014 pentru revista Cariere că Seniorul Coposu a fost una dintre cele mai influente personalități din viața lui, de la care a deprins „să nu renunțe” și „ce înseamnă să ai forța de a crede în anumite lucruri până la capăt”. Mai mult, în 2003, el și soția sa au semnat, în numele diasporei franceze, un omagiu dedicat liderilor țărăniști Iuliu Maniu și Ion Mihalache, demers susținut și de Victor Ciorbea, fost premier și președinte al PNȚCD la acel moment. De asemenea, în 2018, numele lui Olendraru a apărut alături de cel al lui Nicolae Rațiu (fiul lui Ion Rațiu) în suplimentul „Top 100 Români de Pretutindeni” al publicației Newsweek , realizat împreună cu platforma RePatriot – o inițiativă menită să „faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunitățile din țară”, fondată de Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor în cabinetul Cioloș și ex-lider al tineretului țărănist.
La rândul său, președintele Nicușor Dan a făcut numeroase gesturi simbolice în direcția creștin-democrației. În septembrie 2025, a decorat-o post-mortem pe Rodica Coposu, sora liderului PNȚCD, pentru „întreaga activitate dedicată păstrării și promovării memoriei victimelor regimului comunist”. Două luni mai târziu, în noiembrie 2025, șeful statului a elogiat personalitatea lui Corneliu Coposu printr-un mesaj ferm: „Moștenirea Seniorului (n.r. Corneliu Coposu) este, astăzi, mai actuală decât oricând. Principiile nu sunt negociabile, iar libertatea și democrația nu pot fi considerate drept câștigate pentru totdeauna”.
Seria acestor acțiuni a culminat în octombrie 2026, când Nicușor Dan a promulgat legea care declară 2026 drept „Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc”. Într-un gest de cinism istoric greu de egalat, proiectul legislativ – care a fost inițiat de senatorii AUR Niculina Stelea și Petrișor Peiu – a fost susținut în Parlament nu doar de PNL, ci și de reprezentanții PSD, urmașii direcți ai acelor structuri FSN-iste care în anii '90 îl hăituiau pe Corneliu Coposu și demonizau opoziția țărănistă, încercând acum să își spele imaginea prin confiscarea oportunistă a simbolurilor anticomuniste.
Pe 10 octombrie, la trei zile de la promulgarea legii, președintele a participat la gala dedicată Centenarului PNȚ, unde a lăudat doctrina creștin-democrată: „Partidul Național Țărănesc a fost înainte de toate un motor al unor valori, motor al moralității, motor al responsabilității, motor al loialității față de statul român și promotor al demnității în viața politică”.
Toate aceste mișcări au alimentat discuțiile din mediile politice privind intenția fondării unui nou partid în jurul lui Nicușor Dan, o formațiune de orientare creștin-democrată gândită ca un succesor al vechiului PNȚCD. Deși HotNews nu a putut confirma din surse independente dacă cooptarea foștilor studenți de la Paris în funcții de consilieri la Cotroceni reprezintă un pas concret spre înființarea acestui „partid prezidențial”, regruparea lor la vârful statului conturează un nucleu ideologic clar definit.
Explorează subiectele:
