Cutremur politic în Serbia: Aleksandar Vučić a fost învins de Lista Studenților
După mai bine de un deceniu de dominație absolută pe scena politică de la Belgrad, Aleksandar Vučić și-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate. Scrutinul istoric din 25 octombrie 2026 a fost câștigat detașat de Lista Studenților, o mișcare civică născută din protestele masive declanșate de tragedia feroviară din Novi Sad, care are acum șansa de a guverna singură.
UPDATE 05:00
Lista studenților conduce detașat în alegerile din Serbia, cu 51,25% din voturile valabil exprimate, în timp ce alianța condusă de Aleksandar Vučić a obținut 41,14%, potrivit rezultatelor preliminare după centralizarea a 84,68% dintre secțiile de votare. Diferența dintre cele două liste a ajuns la aproximativ 334.000 de voturi.
Pe locul al treilea se află formațiunea condusă de Ivica Dačić, cu 2,34%.
Scena politică din Serbia trece printr-o schimbare radicală de regim. Duminică seară, Aleksandar Vučić a admis oficial că a pierdut alegerile parlamentare în fața mișcării conduse de studenți, organizația care a coordonat amplele proteste antiguvernamentale din ultimii aproape doi ani. Conform informațiilor transmise de Reuters, chiar estimările prezentate de liderul sârb arată că „Lista Studenților” va obține între 135 și 140 de mandate în legislativul de la Belgrad, care numără în total 250 de locuri. Acest scor depășește pragul de 126 de parlamentari necesar pentru o majoritate absolută, permițând noii formațiuni să formeze singură viitorul executiv.
„Nu avem încă rezultatele finale, dar, pe baza unui eșantion, este clar că am pierdut aceste alegeri. Lista Studenților a câștigat”, a declarat Aleksandar Vučić în cursul serii de duminică.
De cealaltă parte, Partidul Progresist Sârb (SNS), forța politică ce a controlat Serbia în ultimii 14 ani (ajungând la putere în 2012), ar urma să rămână cu aproximativ 105 mandate, potrivit calculelor prezentate de Vučić. Mai mult, datele preliminare invocate de acesta indică faptul că nicio altă formațiune politică nu va mai reuși să treacă pragul electoral pentru a intra în Parlament.
Această confruntare electorală a reprezentat un pariu riscant și pierdut pentru Aleksandar Vučić. După ce a fost una dintre figurile centrale ale politicii sârbe, ocupând mai întâi funcția de prim-ministru și apoi, din 2017, pe cea de președinte al țării, el a demisionat în luna septembrie din fruntea statului. Scopul său a fost acela de a obține un nou mandat politic și de a prelua funcția de premier prin intermediul coaliției strânse în jurul SNS. Confirmarea rezultatelor preliminare marchează însă pierderea majorității parlamentare de către partidul de guvernământ și deschide drumul unui executiv susținut de mișcarea studențească.
Cum s-a răsturnat votul pe parcursul nopții: de la avansul lui Vučić la victoria studenților
Numărătoarea voturilor a oferit o evoluție dramatică pe parcursul nopții, explicabilă prin modul în care sunt raportate datele. De regulă, primele rezultate centralizate provin din secțiile de votare mai mici, preponderent din mediul rural, unde procesul se încheie rapid. Secțiile mari din centrele urbane transmit procesele verbale mai târziu, motiv pentru care procentele din primele ore nu au fost reprezentative pentru deznodământul scrutinului.
Astfel, la începutul centralizării realizate de Comisia Electorală Republicană (RIK), după numărarea a doar 4,37% din procesele verbale, alianța „Aleksandar Vučić – Serbia Unită” conducea cu 52,93% (30.052 de voturi), având un avans de 14,88 puncte procentuale și 8.451 de voturi în fața „Listei Studenților – Studenții înving!”, care înregistra 38,05% (21.601 voturi). La acel moment, clasamentul parțial era completat de:
- Ivica Dačić – Factorul Stabilității: 3,47% (1.970 de voturi)
- Alianța Maghiarilor din Voivodina – Bálint Pásztor: 1,69% (959 de voturi)
- Coaliția Albaneză: 1,16% (659 de voturi)
- Dreapta Autentică – Miloš Jovanović: 0,74% (421 de voturi)
Pe măsură ce au început să vină datele din zonele urbane mici, unde studenții au obținut rezultate bune, coaliția lui Vučić a coborât sub pragul de 50% încă înainte de centralizarea a 10% din procesele verbale. Evoluția ulterioară a răsturnat complet situația:
- Ora 00:00 (21,40% secții centralizate): Alianța lui Vučić se mai menținea la limită pe primul loc cu 46,24%, urmată îndeaproape de Lista Studenților cu 44,94%, diferența fiind redusă la circa 6.500 de voturi.
- Ora 01:00 (33,47% secții centralizate): Lista Studenților a trecut în frunte cu 46,16%, devansând alianța lui Vučić (45,46%) cu aproximativ 6.100 de voturi.
- Ora 02:00 (48,89% secții centralizate): Studenții și-au consolidat poziția de lideri cu 47,77%, față de 44,17% cât avea tabăra lui Vučić, avansul depășind 53.000 de voturi. Pe locul al treilea se situa lista lui Ivica Dačić, cu 2,51%.
- Ora 03:00 (70,78% secții centralizate): Avansul Listei Studenților a crescut masiv, ajungând la 49,57% din voturile valabil exprimate, în timp ce alianța condusă de Aleksandar Vučić a scăzut la 42,24%. Diferența dintre cele două tabere a depășit 181.000 de voturi, iar lista lui Ivica Dačić se afla pe locul al treilea cu 2,42%, numărătoarea fiind încă în desfășurare.
De la tragedia din Novi Sad la proiect politic național
Alegerile parlamentare anticipate au avut loc într-un climat extrem de tensionat, marcat de preocupări privind corectitudinea procesului electoral, libertatea presei și relațiile Serbiei cu Uniunea Europeană. Totodată, scrutinul a venit pe fondul unei crize politice prelungite, generată de tragedia din 1 noiembrie 2024. Atunci, prăbușirea unei copertine de beton din gara Novi Sad a provocat moartea a 16 persoane.
Dezastrul a scos la iveală nemulțumirile profunde legate de corupție, lipsa de transparență a contractelor publice și disfuncționalitățile instituțiilor statului. Inițiate de studenți, protestele au atras treptat medici, profesori, agricultori și alte categorii sociale, extinzându-se în toată țara. S-au organizat blocaje, marșuri și unele dintre cele mai mari demonstrații din Serbia de după prăbușirea regimului Slobodan Milošević în anul 2000. Revendicările principale au vizat tragerea la răspundere a vinovaților pentru tragedia din Novi Sad și declanșarea alegerilor anticipate. În cele din urmă, protestatarii au decis să transforme această mobilizare stradală într-un proiect electoral concret.
Cine sunt învingătorii: o mișcare fără lider unic, deschisă de un medic cardiolog
Spre deosebire de partidele clasice, Lista Studenților este o structură descentralizată, care nu a fost clădită în jurul unui lider suprem. Conform unei analize publicate pe 21 octombrie de Centrul pentru Studii Estice din Polonia (OSW), cei 250 de candidați independenți au fost propuși în adunările studențești din universități și validați ulterior prin discuții la nivel național. Un criteriu eliminatoriu esențial a fost ca niciun candidat să nu mai fi deținut anterior funcții politice de conducere.
Astfel, pe listă se regăsesc profesori universitari, experți, medici, activiști civici, agricultori, artiști și sportivi. Printre numele sonore care s-au alăturat mișcării se numără legendarul baschetbalist sârb Dejan Bodiroga (actualmente președinte al EuroLeague Basketball), precum și cunoscuții actori Tihomir Stanić și Dragan Jovanović. De asemenea, proiectul a primit susținerea unor formațiuni precum Partidul Democrat și organizația Kreni-Promeni, care au ales să nu își depună propriile liste în alegeri.
Prima poziție pe lista electorală a studenților este ocupată de medicul cardiolog Ilija Srđanović. Deși a devenit una dintre figurile centrale ale campaniei, acesta respinge ideea că ar fi liderul unic al formațiunii. Într-o intervenție la TV Vojvodina, Srđanović a subliniat că mișcarea are observatori în secții și este pregătită să își apere voturile. Totodată, el a evitat să confirme dacă va prelua funcția de prim-ministru, explicând că proiectul politic se bazează pe un grup larg de profesioniști și are mai mulți candidați pregătiți pentru fiecare portofoliu guvernamental.
Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Electorale Republicane, la scrutinul din 25 octombrie au fost așteptați la urne 6.451.292 de cetățeni cu drept de vot. Aceștia au avut de ales între 18 liste electorale, votul desfășurându-se în 8.392 de secții, dintre care 93 au fost organizate în diaspora, pe teritoriul a 37 de state.
Explorează subiectele:
