Avertismente ignorate la Brașov? Indivizi suspecți au filat uzina Carfil luni de zile înainte de sabotajul rusesc
Uzina de armament Carfil din Brașov se afla în vizorul unor rețele de sabotaj încă din primăvară, cu luni bune înainte ca un incendiu provocat să lovească platforma industrială. Directorul general al companiei, Mircea Tanțău, a dezvăluit că indivizi necunoscuți au fost surprinși fotografiind zona și pătrunzând fără motiv în parcarea unității, înainte ca Serviciul Român de Informații să confirme oficial că atacul din septembrie a fost orchestrat de Federația Rusă.
Imagini după incendiul de la Carfil Foto: Sebastian Dan / newsbv.ro
Incendiul care a cuprins o hală industrială din Brașov în noaptea de 13 spre 14 septembrie nu a fost un simplu accident, ci rezultatul unei operațiuni de sabotaj coordonate din Rusia. Confirmarea oficială a venit luni, 26 octombrie, din partea Serviciului Român de Informații (SRI). A doua zi, marți, 27 octombrie, directorul general al Carfil, Mircea Tanțău, a explicat într-o intervenție la Digi24 că semnalele de alarmă privind posibile atacuri asupra industriei românești de apărare existau deja de mai multe luni.
Avertismente timpurii și indivizi suspecți în preajma uzinei
Conducerea platformei industriale din Brașov fusese avertizată încă din primăvară că uzina se află pe lista țintelor unor grupări care plănuiau acte de sabotaj împotriva sectorului de armament din România. Ca urmare a acestor informații, măsurile de securitate au fost înăsprite, iar angajații au ajuns să îndepărteze personal persoanele străine care își făceau apariția nejustificat în zona parcării.
„Noi, începând cu primăvara, în 2026, am primit informații că suntem în vizorul unor tentative care vor să aducă acțiuni de sabotaj în zona industria de armament a României și în special Carfilul, informații care au fost reluate în vara lui 2026, cred că în luna august. Încă din primăvara anului 2026, am intensificat atât instructajul celor care asigură paza și securitatea societății, prin decizii, cât și atenționarea tuturor angajaților să fie vigilenți. (...) Au existat persoane care nu aveau ce să caute în zonă, dar făceau fotografii sau intrau în parcarea preuzinală fără să aibă vreun motiv. Am interzis complet accesul mașinilor în parcarea preuzinală, permițând accesul doar mașinilor angajaților. Așadar, am luat măsuri începând din martie, cred, 2026, iar ulterior le-am intensificat în august 2026.” - Mircea Tanțău, directorul general al Carfil
Miza strategică a uzinei brașovene este una majoră, mai ales în actualul context de securitate regională. Fabrica produce o paletă largă de tehnică militară, inclusiv muniție destinată lansatoarelor și dronelor de luptă.
„Aceasta este o fabrică ce produce o gamă foarte variată de produse militare, inclusiv produse cu dublă utilizare. Apropo de drone, producem muniție de mai multe feluri, pentru aruncătoare și lansatoare, precum și, mai nou, muniție cu eficacitate ridicată pentru drone folosite în acțiuni militare. Suntem o țintă, dar eu consider că acest incident a fost o încercare de intimidare și de a pune presiune pe conducerea companiei Carfil, precum și pe cea a Romarm. Nu ne lăsăm intimidați și nici șantajați prin astfel de acțiuni.” - Mircea Tanțău, directorul general al Carfil
Filmul atacului de la Brașov: de la ipoteza unei răzbunări la pista rusească
În noaptea producerii incidentului, alerta a fost dată la ora 03:00 de către ofițerul de serviciu de la punctul numărul unu de pază. Flăcările izbucniseră în parcul industrial, un perimetru în care, alături de filiala Carfil a companiei naționale ROMARM, își desfășoară activitatea și numeroase firme cu profil civil.
„În jurul orei 03:00, ofițerul de serviciu de la punctul numărul unu de pază de la Carfil m-a anunțat că este un incendiu la parcului industrial Carfil., situat, la fel ca noi, pe platforma industrială de la Carfil. Aici aș vrea să spun că pe platforma industrială există foarte multe societăți comerciale cu activități de producție civilă, există și parcul industrial și, bineînțeles, filiala Carfil a ROMARM. Eu nu am discutat cu pompierii, am văzut doar imaginile de pe cameră. Era un incendiu. În momentul în care am ajuns dimineața la muncă, la ora 6:30, incendiul era deja lichidat. Mi-am informat și eu superiorii de la București, iar ancheta a început.” - Mircea Tanțău, directorul general al Carfil
Văzând înregistrările camerelor de supraveghere, Mircea Tanțău a suspectat în primă fază că focul a fost pus din răzbunare de un fost salariat al vreunei societăți din parcul industrial, întrucât atacatorul părea să se orienteze foarte bine în teren.
„Așa am crezut noi, că era o răzbunare a cuiva, pentru că din imagini se vedea că persoana care a aruncat, să zic așa, dispozitivul incendiar cunoștea locul. Am crezut că era o răzbunare, pentru ca ulterior să aflăm că, de fapt, nu a fost așa.” - Mircea Tanțău, directorul general al Carfil
Rețea coordonată de Moscova: arestări în Germania și Polonia
Ancheta declanșată după incendiu a scos la iveală o operațiune transfrontalieră complexă. Procurorii DIICOT investighează în acest dosar trei cetățeni străini — doi din Belarus și unul din Ucraina — sub acuzația de tentativă la acte de diversiune. Potrivit datelor furnizate de SRI, rețeaua era formată din cetățeni ai unor state ex-sovietice care aveau rezidență pe teritoriul Uniunii Europene. În prezent, doi dintre suspecți se află în arest preventiv în Germania, în timp ce al treilea a fost depistat în Polonia, pe numele său fiind emis un mandat european de arestare în data de 26 octombrie. Procedurile judiciare continuă atât în România, cât și în alte țări europene, printr-o cooperare strânsă între autorități.
Informațiile strânse de serviciile de intelligence arată că atacul de la Brașov face parte dintr-o campanie amplă de sabotaje dirijată de Federația Rusă pe întreg continentul european. Coordonatorii de la Moscova trasaseră grupării o listă extinsă de ținte în regiune, vizând atât fabrici de armament de stat și private, cât și alte obiective industriale sau militare.
De altfel, investigațiile derulate pe parcursul acestui an au scos la lumină și alte tentative similare pe teritoriul României. Acestea au avut ca țintă facilități militare internaționale, dar și baze utilizate pentru antrenarea trupelor ucrainene. Conform evaluării SRI, scopul final al acestor operațiuni rusești este „intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională”.
Explorează subiectele:
