Anul 2026 aduce 250 km noi de autostrăzi și drumuri expres/Ce proiecte sunt gata

Ministerul Transporturilor își propune să dea în folosință aproape 250 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până la finalul acestui an. Printre proiectele majore vizate se numără segmente esențiale din A7 Moldova, finalizarea Autostrăzii de Centură a Capitalei (A0), aproape 100 km din Autostrada Transilvania și secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu-Pitești. Aceste estimări au fost oferite de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, într-un interviu, unde a abordat și aspecte legate de finanțarea proiectelor și de utilizarea betonului rutier.

Ambiția pentru 2026: 250 de kilometri noi de drumuri de mare viteză

Conform declarațiilor secretarului de stat Horațiu Cosma, principal responsabil în cadrul Ministerului Transporturilor după preluarea interimatului de către Radu Miruță, anul 2026 ar putea aduce o extindere semnificativă a rețelei rutiere din România. Obiectivul este deschiderea traficului pe aproximativ 250 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres.

Noi țintim undeva la 250 de kilometri de autostradă. Chiar dacă până în acest moment al anului nu s-au inaugurat sectoare de autostradă, după cum foarte bine știți, istoric și statistic inaugurările se grupează în general în a doua parte a anului. Anul acesta am avut o iarnă mai dificilă și o primăvară ploioasă, astfel că nu s-a avansat foarte mult în primele luni. Acum am intrat în perioada de vară, în vârf de sezon, se lucrează foarte bine și suntem optimiști că vom ajunge aproape de Pașcani cu autostrada A7, vom închide inelul de centură al Capitalei, A0, vom deschide aproape 100 de kilometri pe Autostrada Transilvania, tronsonul 4 al autostrăzii Sibiu-Pitești, cu primul tunel forat de autostradă din România, precum și drumul expres Brăila-Galați.
– Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor

Printre inaugurările așteptate se numără segmente importante:

• Extinderea Autostrăzii A7 până la Bacău, preconizată pentru luna august, în conformitate cu jaloanele din PNRR.
• Finalizarea ultimelor trei loturi rămase din Autostrada A0 Centura Capitalei, închizând astfel inelul de centură.
• Aproape 100 de kilometri pe Autostrada Transilvania (A3), incluzând deschiderea primilor kilometri între Zimbor și Poarta Sălajului în cursul acestei luni. Tronsonul Zimbor-Nădășelu, de 42 de kilometri, cu viaducte pe traseul modificat din cauza alunecărilor de teren, este estimat pentru finalul anului. De asemenea, sectorul Suplacu de Barcău-Chiribiș-Biharia, de aproape 60 de kilometri, ar putea fi inaugurat parțial în această toamnă, cu optimism pentru finalizarea anticipată a celeilalte secțiuni.
• Secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu-Pitești (A1), care include și primul tunel forat de autostradă din România, estimată pentru luna august.
• Drumul expres Brăila-Galați.

Majoritatea acestor sectoare se află în stadii avansate de execuție (70-90%) și sunt programate pentru inaugurare în toamnă, după o primă parte a anului în care condițiile meteo au încetinit progresul.

Progrese pe Autostrada Sibiu-Pitești: Secțiunile 2 și 3 așteaptă acordul de mediu

Pentru secțiunile 2 și 3 ale Autostrăzii Sibiu-Pitești, Ministerul Transporturilor estimează că Agenția Națională pentru Mediu (ANPM) va emite acordul de mediu în următoarele două-trei luni. Acest document este fundamental pentru emiterea autorizațiilor de construire pe întregul traseu al acestor sectoare montane. Horațiu Cosma a menționat că, pe secțiunea 2, în Valea Oltului, lucrările la tuneluri și viaducte avansează bine acolo unde există deja autorizații. Procesul de completare a documentației de mediu, care va fi depusă în această vară, este crucial, iar de la momentul obținerii acordului de mediu, autorizațiile de construire ar urma să fie emise în câteva zile.

Autostrăzile finanțate prin Programul SAFE: Stadiul contractelor

Programul SAFE (Speed Highways through European funds) a înregistrat progrese semnificative. Au fost semnate 7 din cele 9 contracte de proiectare și execuție.

În acest moment am reușit să semnăm 7 dintre cele 9 contracte de proiectare și execuție pentru autostrăzile finanțate din SAFE. Este vorba despre autostrada A7, dintre Pașcani și Suceava, mai departe drumul expres până la Siret, respectiv Pașcani-Iași-Ungheni, pe autostrada A8. Avem șapte din nouă contracte semnate. Ultimul, chiar la finalul săptămânii trecute, este sectorul de la granița cu Republica Moldova, 15 kilometri de autostradă în România și încă 5 kilometri, primii kilometri de autostradă din Republica Moldova. L-am semnat împreună cu colegii și omologii noștri din Republica Moldova, la Guvern. Mai avem încă două sectoare: cel de la granița cu Ucraina, unde în perioada următoare vom încheia acordul interguvernamental cu Ucraina, care ne va permite semnarea contractului de proiectare și execuție, și sectorul 2 de pe A8, dintre Iași și Târgu Frumos, unde așteptăm decizia CNSC privind contestațiile.
– Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor

Proiectele acoperite de contractele semnate includ autostrada A7 între Pașcani și Suceava, drumul expres până la Siret și autostrada A8 Pașcani-Iași-Ungheni. Recent, a fost semnat contractul pentru sectorul de la granița cu Republica Moldova, care include 15 km de autostradă în România și primii 5 km din Republica Moldova, semnat la nivel guvernamental. Cele două sectoare rămase în așteptare sunt cel de la granița cu Ucraina (Bălcăuți-Siret), pentru care este necesar un acord interguvernamental cu Ucraina înainte de semnarea contractului, și sectorul 2 al A8, între Iași și Târgu Frumos, unde se așteaptă o decizie a CNSC privind contestațiile depuse.

Finanțarea proiectelor SAFE: Un decalaj gestionabil

O preocupare a societății civile, legată de acoperirea diferenței dintre finanțarea SAFE și costul total al proiectelor, a fost abordată de secretarul de stat.

La momentul acesta, valoarea totală a contractelor semnate, plus cele două care nu sunt încă contractate, dar unde avem câștigători și știm valoarea ofertată, este de circa 5,5 miliarde de euro. Noi, prin SAFE, am obținut pentru partea de autostrăzi 4,2 miliarde de euro. Deci da, există un decalaj, dar astăzi, în timp ce vorbim, această problemă nu este pe masă. Este posibil să apară undeva în 2028-2029. Până atunci avem toată deschiderea din partea ministrului Finanțelor și a colegilor din Guvern și am pornit deja aceste discuții preliminare privind acoperirea diferenței. Nu cred că vor fi probleme, mai ales că la acel moment unele sectoare vor fi aproape finalizate, iar altele într-un stadiu foarte avansat. Nu se va putea să nu găsim resurse pentru a le duce la bun sfârșit.
– Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor

Cu o valoare totală estimată a proiectelor la aproximativ 5,5 miliarde de euro și o finanțare SAFE de 4,2 miliarde de euro, există un decalaj de aproximativ 1,3 miliarde de euro. Cu toate acestea, problema nu este urgentă, fiind estimată să devină relevantă abia în 2028-2029. Ministerul Finanțelor și Guvernul au manifestat deschidere pentru acoperirea acestei diferențe, iar discuțiile preliminare sunt deja în desfășurare. Oficialii sunt optimiști, având în vedere că până la acel moment multe dintre proiecte vor fi aproape finalizate sau într-un stadiu foarte avansat, ceea ce va asigura găsirea resurselor necesare.

Viitorul infrastructurii: Extinderea utilizării betonului rutier

Ministerul Transporturilor are în vedere extinderea utilizării betonului în construcția drumurilor de mare viteză, în urma succesului proiectului-pilot al șoselei de legătură dintre Vama Giurgiu și DN 5, inaugurat în 2021.

S-a comportat foarte bine și suntem mulțumiți, mai ales că acolo este un trafic greu, foarte intens, inclusiv staționar, în perioada în care au fost lucrările la pod. Iar vara, când este caniculă, știm foarte bine cum reacționează asfaltul și bitumul la temperaturi foarte ridicate și la traficul greu. Din acest punct de vedere, betonul este mult mai potrivit pentru a prelua aceste încărcări și temperaturi extreme. Da, avem în vedere să continuăm astfel de proiecte, chiar tot în această zonă, pe viitoarea autostradă București-Giurgiu. În studiul de fezabilitate aflat în derulare va exista și o analiză comparativă între structura rutieră din beton și cea din asfalt. Până la urmă, cimentul îl putem produce în România, bitumul mai puțin. Se vor compara costurile, inclusiv cele de întreținere, traficul și celelalte elemente relevante.
– Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor

Performanța excelentă a drumului din beton de la Giurgiu, în special sub trafic greu și la temperaturi ridicate, unde asfaltul și bitumul reacționează diferit, susține această direcție. Betonul este considerat mai potrivit pentru a face față încărcărilor mari și temperaturilor extreme. Există un scenariu conform căruia viitoarea autostradă București-Giurgiu ar putea fi construită din beton.

Da. Pentru drumurile proiectate de acum înainte există această posibilitate. Pentru cele deja proiectate ar fi nevoie de o reproiectare. Pentru proiectele aflate acum în faza studiului de fezabilitate este momentul în care se analizează structura rutieră. Iar pe București-Giurgiu suntem exact într-o astfel de etapă incipientă, în care putem lua această decizie. La fel și în cazul altor proiecte din țară. Spre exemplu, chiar vorbeam despre Sibiu-Pitești. Tronsonul 4, pe care îl vom inaugura în următoarele săptămâni, are în tunelul Curtea de Argeș structură rutieră din beton. Este un sector scurt, de aproximativ un kilometru și jumătate, dar mai sunt și alte astfel de sectoare. Probabil și alte tuneluri de pe Sibiu-Pitești, Meseș și cele care vor urma vor fi construite folosind această tehnologie a betonului rutier.
– Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor

Decizia privind tipul de structură rutieră poate fi luată în faza studiului de fezabilitate, cum este cazul autostrăzii București-Giurgiu. Pentru proiectele deja în derulare sau finalizate, reproiectarea ar fi necesară. Exista deja segmente de beton în infrastructura existentă, cum ar fi tunelul Curtea de Argeș (aproximativ 1,5 km) de pe tronsonul 4 al autostrăzii Sibiu-Pitești, care va fi inaugurat în curând. Se estimează că și alte tuneluri de pe Sibiu-Pitești, inclusiv cel de la Meseș, ar putea utiliza betonul rutier. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) sunt așteptate să prezinte analize suplimentare care ar putea duce la adoptarea acestei tehnologii pentru mai multe proiecte.

Așteptăm să vedem de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și de la Compania Națională de Investiții Rutiere dacă, în urma analizelor realizate în etapa de proiectare, vor rezulta și alte proiecte care să fie construite din beton în loc de asfalt. După cum arată și proiectul de la Giurgiu, drumul se comportă exemplar în exploatare și are nevoie de mult mai puțină întreținere. Ați văzut că, în cinci ani, nu s-a intervenit deloc, spre deosebire de un drum asfaltat, unde la temperaturi foarte ridicate încep să apară probleme și trebuie făcute intervenții. În acest caz nu a fost nevoie de niciun fel de întreținere a suprafeței din beton.
– Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor

Avantajul major al drumurilor din beton este comportamentul exemplar în exploatare și necesitatea redusă de întreținere. Exemplul drumului de la Giurgiu, care nu a necesitat intervenții în cinci ani, contrastează cu drumurile asfaltate, care necesită reparații frecvente la temperaturi extreme.

Explorează subiectele:

AutostrăziDrumuri expresMinisterul Transporturilor

Distribuie Distribuie Comentarii