Aproape o treime dintre bugetari au dat statul în judecată pentru bani în plus
Instanțele din România sunt sufocate de un val fără precedent de procese deschise chiar de angajații la stat. Datele oficiale arată că aproape o treime din cei 1,26 milioane de bugetari își cer în justiție drepturile salariale, o situație pe care Înalta Curte o pune pe seama deciziilor economice iraționale și nelegale luate de Guvern.
Un număr impresionant de 402.296 de angajați din sectorul public au acționat statul în judecată pentru a obține majorări salariale, conform unei statistici făcute publice astăzi de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Deși raportul nu precizează suma totală solicitată de bugetari, cifrele scot la iveală amploarea unui fenomen generalizat în aparatul de stat.
Publicarea acestor date vine în aceeași zi în care Secția de contencios administrativ și fiscal a ÎCCJ a respins recursul Guvernului într-un proces ce vizează achitarea de urgență a restanțelor salariale pentru magistrați, acțiune în instanță care fusese deschisă chiar de către Înalta Curte.
Profesorii și angajații din justiție conduc topul proceselor
Prin prezentarea acestui bilanț, ÎCCJ urmărește să demonstreze că nu doar magistrații își caută dreptatea în tribunale, ci că „toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale”. În realitate, din totalul de 402.296 de reclamanți din sistemul public, numai 6.817 sunt magistrați.
Cea mai mare presiune pe instanțe vine din zona educației, urmată de personalul auxiliar din justiție și de angajații din ordine publică. Iată cum se împart cele mai numeroase categorii de petenți:
- 171.190 – cadre didactice;
- 45.367 – „informaticieni, grefieri, alte categorii personal din justiție”;
- 30.919 – cadre M.A.I. (poliție, jandarmerie, ISU);
- 24.982 – angajați din finanțe publice, ANAF și vamă;
- 24.171 – personal medical și sanitar.
La polul opus se află angajații Ministerului Apărării Naționale. Deși MApN are peste 76.000 de salariați, aceștia s-au dovedit mult mai reținuți, înregistrându-se doar 2.653 de acțiuni în instanță pentru creșteri salariale. Totodată, statistica mai evidențiază și 1.728 de procese deschise de sectorul pe care ÎCCJ îl numește „media publică”.
Ce revendică bugetarii și câte procese au fost deja câștigate
Motivele pentru care sutele de mii de angajați la stat au ajuns în fața judecătorilor sunt extrem de variate. Potrivit datelor ÎCCJ, litigiile vizează aspecte precum: „Egalizare la nivel/discriminare, majorări și indexări neacordate, încadrare/reîncadrare pe grad, clasă, gradație; alte drepturi salariale; alte sporuri (noapte, ecran, dirigenție) salarii restante, drepturi din hotărâri anterioare, spor pentru condiții de muncă, ore suplimentare, gărzi, indemnizații de concediu etc”.
Bilanțul proceselor arată o rată uriașă de succes pentru angajații statului. Din totalul de 402.296 de dosare:
- 159.119 sunt deja câștigate definitiv;
- 179.174 au fost câștigate în primă instanță;
- 63.933 se află încă în curs de soluționare.
ÎCCJ acuză Guvernul de „conduită nelegală și irațională economic”
Reprezentanții Înaltei Curți subliniază că avalanșa de procese este rezultatul direct al modului defectuos în care autoritățile gestionează legislația și bugetul, respingând ideea că plata acestor bani ar fi o favoare din partea Executivului.
„Executarea hotărârilor judecătorești nu reprezintă o concesie făcută de Guvern și nici un beneficiu acordat discreționar unor categorii profesionale. Ea constituie o obligație juridică inerentă statului de drept și o garanție efectivă a drepturilor recunoscute cetățenilor. În acest context, Înalta Curte consideră necesară clarificarea dimensiunii reale a litigiilor privind drepturile salariale din sectorul public. Datele statistice relevă că peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale. Aceste cifre demonstrează fără echivoc că litigiile privind drepturile salariale nu constituie o problemă exclusivă a sistemului judiciar, ci reflectă o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților publice în raport cu propriile obligații legale.”
– Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)
Mai mult, documentul Înaltei Curți arată că Executivul și-a agravat singur situația financiară prin refuzul de a achita drepturile salariale la timp, generând costuri suplimentare uriașe prin amânări succesive:
„3. Cuantumul datoriilor este generat de conduita nelegală și irațională economic a Guvernului
• Datoriile salariale către magistrați au fost eșalonate prin așa numitele ordonanțe trenuleț pe 5 ani, cu tranșe de plată crescătoare spre finalul perioadei.
• O proporție considerabilă este generată de majorări și penalități stabilite prin lege, între care dobânzile penalizatoare, făcând ca fiecare an de amânare să adauge peste 21% pe an la datoria inițială, grevând și mai mult bugetul public.
• Conduita irațională economic a Guvernului a condus la majorări anuale ale obligațiilor de plată cu peste 21% față de 7,4 % dobânda medie a datoriei publice.
• Trebuie menționat că din sumele vehiculate, diferențele salariale (fără penalități și accesoriile generate de conduita guvernului) adică din drepturile neplătite la timp, 41,5% se întorc la bugetul de stat sub forma contribuțiilor obligatorii și a impozitului pe salarii.”
– Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)
Explorează subiectele:
