Ar dispărea tensiunile dintre Rusia și NATO dacă nu ar mai fi Putin? Analiza care ridică semne de întrebare

Pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Rusia și Occident, statele europene membre NATO își accelerează eforturile de reînarmare și întărire a capacităților de descurajare. În acest context, apare o întrebare inevitabilă: ar fi relația Rusia–NATO mai puțin tensionată dacă Vladimir Putin ar dispărea brusc de pe scena politică?

Tensiunile din jurul Kremlinului ating un nivel fără precedent, în timp ce Vladimir Putin își restrânge cercul de încredere și își intensifică măsurile de securitate, potrivit unui document al serviciilor europene de informații dezvăluit de Financial Times și publicația rusă Important Stories . Într-o analiză amplă, Newsweek.com avertizează că o eventuală dispariție bruscă a liderului rus nu ar aduce stabilitate, ci ar putea declanșa o luptă internă pentru putere într-un stat nuclear aflat deja în război.

Ar fi negocierile pentru pace în Ucraina mai ușor de purtat fără Putin?

Teoretic, da. Practic, liderii occidentali se confruntă cu o dilemă clasică: un adversar cunoscut, oricât de periculos, poate fi mai previzibil decât un succesor apărut în urma unei lupte interne violente, dornic să-și demonstreze puterea.

Deși unii lideri occidentali ar putea spera că moartea lui Putin ar deschide calea către o Rusie mai moderată, realitatea se prefigurează mult mai complicată. Orice schimbare de direcție ar fi posibilă abia după ce un nou lider reușește să se impună în fața rivalilor interni. Iar majoritatea potențialilor succesori împărtășesc viziunea geopolitică agresivă a actualului președinte.

În mod realist, primul test al oricărui succesor nu ar fi reformarea sistemului, ci preluarea controlului asupra instituțiilor coercitive, a resurselor financiare și a aparatului militar. Cu alte cuvinte, o continuare a putinismului, posibil într-o formă chiar mai dură.

Puterile occidentale au o influență limitată asupra succesiunii de la Kremlin, dar trebuie să fie pregătite și pentru un astfel de scenariu.

Printre măsurile necesare într-o astfel de ipoteză se numără coordonarea între aliați în privința semnalelor nucleare, menținerea regimului de sancțiuni, gestionarea riscurilor de escaladare militară și stabilirea unei poziții comune privind recunoașterea autorității de la Moscova, în cazul în care facțiuni rivale ar revendica puterea.

Analiza concluzionează că moartea subită a lui Vladimir Putin ar pune capăt domniei dictatorului rus, dar nu și sistemului pe care l-a construit. Occidentul poate dori dreptate pentru Ucraina, însă o prăbușire necontrolată a conducerii ruse ar genera o criză într-un stat cu arsenal nuclear, cu grupări armate influente și cu un război în desfășurare, arată analiza.

Altfel spus, dispariția lui Putin ar putea rezolva o problemă, dar ar putea deschide calea către multe altele, poate chiar mai periculoase.