Arme din 1963 și ecusoane cu QR: cum a arătat o zi de mobilizare în armată povestită de un antreprenor

Convocarea rezerviștilor la instrucție scoate la lumină contraste izbitoare între încercările de modernizare și logistica învechită din unitățile militare. Printr-o relatare detaliată și autoironică, antreprenorul Cosmin Alexandru a descris cum a decurs o zi de mobilizare în rândul forțelor armate, remarcând decalajul dintre tehnologia digitală, armamentul vechi de zeci de ani și mormanele de hârtii completate manual.

Ordinul de chemare a venit din scurt: înștiințat într-o zi de luni, 5 octombrie, antreprenorul Cosmin Alexandru a trebuit să se prezinte la unitate miercuri, pe 7 octombrie. Graba autorităților a fost resimțită și mai acut de alți rezerviști, care au aflat luni că sunt așteptați chiar a doua zi. Deși această precipitare a generat nemulțumiri, cadrul militar de la fața locului a încercat să gestioneze situația cât mai amiabil, ofițerii menționând că nu fac decât să pună în aplicare directivele primite de la eșaloanele superioare.

Programul s-a întins pe aproape întreaga durată a zilei. Rezervistul a intrat pe poarta garnizoanei la ora 8:30 dimineața și a primit masa abia la ora 18:00, meniul respectând tradiția specifică: fasole cu cârnați. Intervalul a fost împărțit în trei activități principale, fiecare consumând aproximativ trei ore: procedura de echipare, deplasarea cu autocarul dus-întors către poligon și ședința efectivă de tragere.

Tragerile s-au desfășurat cu tehnică militară de colecție, participanții având la dispoziție pistoale model 1933 și puști semiautomate din 1963. Antreprenorul a remarcat ironic că piesele de armament nu arătau rău pentru anul fabricației lor, o perioadă în care el nici măcar nu se născuse.

Unul dintre cele mai frapante aspecte ale exercițiului a fost discrepanța administrativă. Deși fiecare participant purta la gât un ecuson dotat cu cod QR, evidențele au fost ținute tot pe format clasic. Pentru accesul la tragere a fost nevoie de semnarea olografă a unui registru voluminos, de câteva sute de pagini, încărcat de liste redactate cu pixul. Situația s-a repetat la completarea formularelor de consimțământ pentru utilizarea imaginilor în scop de promovare, unde opțiunea de refuz trebuia menționată manual, tot cu instrumentul de scris.

În pofida haosului organizatoric, atitudinea cadrelor militare a lăsat o impresie neașteptat de bună, aflată în contrast total cu stagiul militar pe care antreprenorul l-a efectuat în 1994:

„Am fost foarte plăcut surprins de amabilitatea personalului militar. Mi-a adus aminte de o experiență la un SPA din Mauritius. «Domnule Alexandru, dacă nu vă deranjează și aveți amabilitatea, când aveți un pic de timp disponibil, vă rog să avansați în poziția de tragere. Aveți vreo problemă, vă jenează ceva? Domnul vă ajută cu vesta, domnul cu casca, domnul vă ține pușca. Apoi vin domnii și strâng cartușele goale.» Eu am făcut armata în 1994. Nu erau așa amabili.” — Cosmin Alexandru

Antreprenorul a subliniat respectul pe care îl merită militarii din teren, care au acționat cu o grijă autentică pentru oameni, în ciuda degringoladei din sistem. Încheierea zilei a adus totuși un semn de aliniere la secolul actual: participanților li s-a cerut insistent să evalueze întreaga experiență prin completarea unui chestionar digital de feedback, compus din 25 de întrebări, de această dată direct pe calculator.

---

În contextul unei rezerve operaționale a cărei vârstă medie a ajuns la 48 de ani, peste 10.000 de cadre militare în rezervă au fost rechemate temporar la unități în cadrul amplului antrenament MOBEX București-Ilfov 2026. Măsura a vizat verificarea stadiului de pregătire și familiarizarea acestora cu echipamentele moderne intrate recent în dotarea forțelor de apărare.

Mobilizarea de amploare desfășurată în aceste zile reunește efective din multiple structuri ale sistemului național de securitate: Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP).

Poligonul de la Domnești a găzduit miercuri, 7 octombrie, câteva sute dintre participanți, printre aceștia numărându-se atât soldați, cât și ofițeri superiori, inclusiv maiori și colonei. Programul a fost concentrat pe durata unei singure zile, rezerviștii părăsind unitatea în cursul serii. Reprezentanții Ministerului Apărării au reiterat faptul că este vorba despre un antrenament periodic obligatoriu, fără a reprezenta o mobilizare propriu-zisă sau un indiciu al pregătirii pentru un conflict militar .

Pentru mulți dintre participanți, contactul cu noile dotări a fost o surpriză considerabilă. În poligon au fost expuse sisteme de armament devenite de referință în războiul din Ucraina, precum dronele Bayraktar TB2 și lansatoarele multiple de rachete HIMARS, alături de blindatele Piranha V, stații radar, camioane și autospeciale de suport logistic. O noutate prezentată a fost vehiculul blindat Cobra II 4×4, asamblat în prezent pe teritoriul României.

Echipamentele fără pilot au reprezentat un capitol distinct: de la aparate aeriene și terestre, până la drone maritime, inclusiv modele subacvatice destinate identificării minelor. O parte dintre aceste platforme se află deja în dotare, în timp ce altele sunt evaluate operațional pentru viitoare achiziții.

Un colonel de infanterie în rezervă, care nu mai călcase într-un poligon militar de câțiva ani, a remarcat schimbările profunde: „S-a schimbat mult. A evoluat mult, este mai modernă”.

După prezentarea tehnicii de luptă, rezerviștii au executat ședințe de tragere cu muniție reală. A urmat masa de prânz la popotă, unde meniul a inclus ciorbă, fasole cu cârnați, salată de varză și un măr. A doua parte a zilei a fost dedicată modulelor aplicate de instruire: noțiuni de apărare sanitară, protecție CBRN (chimică, biologică, radiologică și nucleară), geniu, comunicații și tehnologia informației, precum și instrucție tactică specifică fiecărei specialități militare.

Exercițiul a readus în discuție și problema deficitului de personal tânăr. Întrebat despre reticența noilor generații față de mediul militar, un participant în vârstă a explicat lipsa de interes prin absența oricărei interacțiuni directe cu sistemul: „Cred că le-ar plăcea dacă ar face acest lucru”.

Problema este una strategică: rezerva operațională – forța care poate fi chemată sub arme imediat în scenariul unei stări de mobilizare sau de război – are o medie de vârstă ridicată, de 48 de ani. În acest context, conducerea MApN a precizat că, după demararea procedurilor de recrutare pentru mai bine de 10.000 de soldați în cursul acestui an, campaniile de completare a efectivelor vor continua și în etapele următoare.

Explorează subiectele:

Cosmin AlexandruArmata Românămobilizare

Distribuie Distribuie Comentarii