Asta cum s-o numi?/Romgaz, verificată de minister după refuzul de a cumpăra gaze scumpe din SUA, la cererea ministrului PSD Bogdan Ivan!
Refuzul producătorului național Romgaz de a intra într-un acord pe termen lung pentru importul de gaze naturale lichefiate (GNL) americane – o tranzacție considerată profund neprofitabilă pentru stat – a declanșat o serie de presiuni la nivel înalt, urmate de descinderea Corpului de control al Ministerului Energiei la sediul societății. Deși autoritățile au invocat oficial întârzierile istorice de la centrala Iernut, demersul a coincis cu încercările insistente ale fostului ministru de resort, Bogdan Ivan, de a forța încheierea tranzacției.
O acțiune amplă a Corpului de control al Ministerului Energiei a vizat compania Romgaz în luna februarie 2026, la scurt timp după ce conducerea producătorului de stat a respins semnarea unui contract de furnizare de gaze lichefiate din Statele Unite. Demersul de control a fost confirmat oficial de reprezentanții ministerului, iar surse citate de presă indică debutul verificărilor pe data de 13 februarie.
Formal, controlul a avut ca obiect problemele de implementare de la termocentrala pe gaze de 430 MW de la Iernut, o investiție demarată încă din 2016 și programată inițial spre finalizare în 2020. Proiectul a acumulat ani de amânări din cauza nerespectării termenilor de către constructori, determinând Romgaz să preia direct atribuțiile de antreprenor general, cu o țintă asumată de dare în funcțiune până la 31 decembrie 2026. Până în iunie 2026, gradul de realizare al centralei ajunsese la aproximativ 98%.
„Ministerul Energiei confirmă că, în cursul lunii februarie, a fost derulată o acțiune de control la S.N.G.N. ROMGAZ S.A., care a vizat aspecte privind proiectul de la Iernut. Acțiunea de control s-a desfășurat pe o perioadă mai extinsă, motiv pentru care verificările nu pot fi circumscrise unei singure zile. Raportul rezultat se află în procedura internă de avizare și aprobare, potrivit procedurii aplicabile Corpului de Control”, a precizat instituția.
La rândul său, într-o reacție oficială, Romgaz a transmis un comunicat de presă în care a susținut că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni pentru a determina conducerea Romgaz să încheie vreun contract de achiziție sau vânzare de gaze”. Atât fostul ministru PSD Bogdan Ivan, cât și directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, nu au furnizat răspunsuri întrebărilor adresate înainte de publicare.
Un contract considerat dezastruos din punct de vedere financiar
Retinolența Romgaz de a merge mai departe cu acordul american a fost detaliată într-un document intern încă din decembrie 2025, analizat inițial de publicația e-nergia.ro . Specialiștii societății au concluzionat clar că afacerea ar aduce statului român pierderi masive, calculate între 50 și 300 de milioane de euro în fiecare an.
„Din perspectivă economică, comercială și strategică, semnarea unui astfel de Heads of Agreement sau a unui contract în termenii și condițiile actuale propuse de acest Heads of Agreement NU ESTE JUSTIFICATĂ”, avertiza conducerea producătorului de stat în adresa respectivă.
Ulterior, pe 11 februarie 2026, Bogdan Ivan a încercat din nou să readucă proiectul la viață printr-o teleconferință la care i-a convocat pe liderii Romgaz și Transgaz, după cum a relatat Hotnews . Ministrul a încercat să pledeze pentru importul gazelor din SUA prin lanțuri intermediare din Grecia și România, însă poziția Romgaz de a refuza tranzacția a rămas neschimbată.
Presiuni la vârful statului și solicitări cu implicarea SRI
Insistențele ministeriale nu s-au limitat la companiile operaționale. Potrivit documentelor obținute de presă, pe 16 ianuarie 2026, Bogdan Ivan a trimis adrese către președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan , pledând pentru perfectarea unui acord interguvernamental România-SUA.
Schema propusă prevedea ca România să achiziționeze GNL american apelând la traderul privat Nova Power & Gas (respectiv Nova Gas&Trade). În acest sens, ministrul solicita un „mandat explicit” de negociere, cerând cooperarea instituțională din partea SRI, MAE și MApN. Justificarea invocată de Ivan era iminenta expirare (la 7 februarie) a unei înțelegeri prealabile și riscul formulat ca „un blocaj diplomatic cu partenerul strategic SUA”. Inițiativa s-a lovit însă de reticența Administrației Prezidențiale și a Palatului Victoria, ambele instituții manifestând rezerve severe legate de rațiunea economică a tranzacției și de nivelul de preț.
Firul cronologic al negocierilor și lobby-ul diplomatic
Proiectul comercial a fost pus pe hârtie pentru prima oară la data de 7 noiembrie 2025, la Atena. Atunci, entitățile Atlantic-SEE LNG Trade, Nova Power & Gas și operatorul de stat Transgaz au parafat un memorandum care viza furnizarea de gaze naturale lichefiate pe o perioadă întinsă pe aproape două decenii (2030–2049), cu o fereastră de trei luni alocată negocierilor contractuale.
Semnarea avusese loc în marja unei reuniuni găzduite de Atlantic Council pe tema Coridorului Vertical. A fost primul eveniment public în zonă la care a luat parte ambasadoarea americană în Grecia, Kimberly Guilfoyle – fostă logodnică a lui Donald Trump Jr. –, o susținătoare deschisă a acestor transferuri energetice în arealul est-european.
Ulterior, contactele au continuat și în România. La 31 martie, o întâlnire informală a reunit la restaurantul bucureștean Isoletta figuri politice și de afaceri: Bogdan Ivan, Sorin Grindeanu, Kimberly Guilfoyle (aflată în Capitală pentru o conferință organizată de The Economist privind Coridorul Vertical), alături de Florin Lazăr Vlădică și Adrian Thiess.
În plan internațional, fostul ministru al Energiei își susținuse demersurile prin vizite peste Ocean. În prima deplasare la Washington D.C., Ivan promova deschis colaborarea regională:
„Companiile românești pot obține profituri de până la 250 milioane de euro anual dacă ducem la capăt Coridorul Vertical. Astăzi, la Washington, D.C., am semnat, în numele României, declarația comună pentru consolidarea securității aprovizionării cu gaze naturale în Europa Centrală și de Est, în cadrul Transatlantic Gas Security Summit, găzduit de Donald J. Trump Institute of Peace. Declarația stabilește următoarele direcții: utilizarea la maximum a infrastructurii existente, extinderea interconectărilor regionale, dezvoltarea proiectelor LNG, creșterea transparenței și integrarea piețelor de gaze din regiune” — Bogdan Ivan
După o a doua vizită efectuată în aprilie, ministrul Ivan anunța oportunități de finanțare prin US EXIM, agenție guvernamentală independentă de credit a Statelor Unite. Mandatul său la Ministerul Energiei s-a încheiat brusc pe 23 aprilie, odată cu demisia depusă în urma depunerii unei moțiuni de cenzură de către PSD și AUR.
Explorează subiectele:
