Bangladesh: Strigăte de durere și apeluri pentru a nu repeta „greșelile trecutului”
În urmă cu aproximativ doi ani, organizația Amnesty International a cerut guvernului interimar din Bangladesh, care urma să fie format după demisia prim-ministrului Sheikh Hasina, să acorde prioritate drepturilor omului și să „nu repete greșelile din trecut”.
Smriti Singh, directorul regional pentru Asia de Sud din cadrul Amnesty International, a declarat: „Primul lucru pe care trebuie să-l facă orice guvern interimar este să se asigure că dreptul oamenilor la viață, la libertatea de exprimare și de întrunire pașnică este protejat, și să găsească modalități de a dezamorsa orice potențial de violențe viitoare”. Ea a subliniat că „orice măsuri propuse pentru a depăși acest capitol mortal din istoria Bangladeshului trebuie să fie adânc înrădăcinate în principiile justiției și ale responsabilității”.
De asemenea, a punctat faptul că acesta este „un moment oportun pentru orice nou guvern interimar din Bangladesh de a da dovadă de solidaritate cu poporul său, de a proteja grupurile cele mai vulnerabile și de a nu repeta greșelile trecutului”. Singh a adăugat că încălcările drepturilor omului care au avut loc înainte de demisia premierului – care s-au soldat cu peste 300 de morți, mii de răniți și numeroase arestări arbitrare – trebuie investigate într-un mod independent, imparțial și transparent.
O spirală a violenței
După obținerea independenței în secolul trecut, Bangladeshul a asistat la o spirală de violențe care a inclus crime în masă, violențe sexuale pe scară largă, convertiri și strămutări forțate.
În 2013, țara a fost martora unor noi episoade violente izbucnite după ce partidul Jamaat-e-Islami a declarat o grevă generală, protestând față de judecarea liderilor săi sub acuzația de implicare în crime de război.
Jamaat-e-Islami făcuse apel la grevă pentru a cere oprirea proceselor ce vizau lideri actuali și foști ai partidului, acuzați de crime împotriva umanității, genocid, viol, incendiere și sabotaj în timpul Războiului de Independență față de Pakistan din 1971. Gruparea, care s-a opus independenței în timpul războiului, a susținut că procesul, supervizat de Tribunalul Penal Internațional pentru Bangladesh, este motivat politic.
Guvernul prim-ministrului Sheikh Hasina a înființat tribunalul în 2010 pentru a-i judeca pe cei implicați în aceste atrocități, instanța ajungând să rețină mai mulți lideri politici.
Istoricii estimează că aproximativ trei milioane de persoane au fost ucise, iar 200.000 de femei au fost violate în timpul războiului care s-a încheiat cu capitularea Pakistanului, pe 16 decembrie 1971, în fața forțelor indiene și bengaleze.
Genocidul
Genocidul din Bangladesh a fost comis de armata pakistaneză în timpul celui de-al treilea război indo-pakistanez (cunoscut și ca Războiul de Eliberare a Bangladeshului din 1971) și a dus la strămutarea a aproximativ 10 milioane de persoane către provinciile din Bengalul de Vest și spre India.
Hinduşii au reprezentat aproximativ 60% din totalul refugiaţilor bengalezi în India de la acea vreme, mulți dintre ei fiind forțați să se convertească la islam. Genocidul din 1971 a inclus o campanie sistematică de violuri în masă, orchestrată de forțele armate pakistaneze și de milițiile islamiste aliate, afiliate organizației Jamaat-e-Islami.
Conform rapoartelor care au documentat aceste crime, membrii forțelor pakistaneze și ai milițiilor islamiste au comis între 200.000 și 400.000 de violuri asupra femeilor și fetelor din Bangladesh. Această campanie de teroare sexuală cu caracter de genocid a avut loc după ce o fatwa emisă de clericii și juriștii pakistanezi i-a declarat pe luptătorii pentru eliberare drept „hinduși”, stipulând că femeile lor pot fi luate drept „pradă de război”.
Aceste abuzuri au condus la mii de sarcini nedorite, nașteri, avorturi, apariția „copiilor războiului”, pruncucideri, sinucideri și marginalizarea socială a victimelor.
Un raport din 2009, publicat de Comisia de Investigare a Crimelor de Război din Bangladesh, a acuzat 1.597 de persoane de crime de război, inclusiv viol. Alte rapoarte indică faptul că armata pakistaneză, sprijinită de colaboratori locali, a executat aproximativ 991 de profesori, 13 jurnaliști, 49 de medici, 42 de avocați și 16 scriitori, artiști și ingineri.
Minoritățile în fața violenței
După independență, Bangladeshul s-a confruntat cu un climat de violență continuă, îndreptată în mod special împotriva minorităților.
La începutul anului trecut, în 2025, Consiliul Unității Hinduse, Budiste și Creștine din Bangladesh a acuzat guvernul interimar al țării de eșecul de a proteja minoritățile religioase și etnice împotriva atacurilor și hărțuirilor.
Consiliul a acuzat „guvernul condus de Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, că folosește instituțiile statului pentru a oprima minoritățile”. Făcând referire la atacurile recente, reprezentanții organizației au declarat că „între 21 august și 31 decembrie anul trecut, au avut loc 174 de noi incidente de violență sectară, în care 23 de membri ai minorităților au fost uciși, iar nouă femei au fost violate”.
Declarația subliniază că „alte incidente au inclus incendieri, vandalism, jafuri și preluarea cu forța a proprietăților și afacerilor”, adăugând că „cel puțin 15 persoane din rândul minorităților au fost arestate sau torturate sub pretextul subminării islamului”.
Manindra Kumar Nath, secretarul general interimar al grupului, a declarat: „Am observat că guvernul interimar a început să folosească diverse instituții importante ale statului pentru a comite acte de discriminare împotriva minorităților. Acest lucru este inacceptabil și nedorit din partea unui guvern fondat pe moștenirea mișcării studențești antidiscriminare.”
Președintele Consiliului, Nirmol Rozario, a făcut apel la autoritățile de la Dhaka să își respecte promisiunile din campania electorală. Acestea includ crearea unei Comisii Naționale pentru Minorități, menită să combată persecuțiile, și elaborarea unui proiect de lege care să ofere protecție specială acestor comunități. Rozario a subliniat că abuzurile vor scădea doar dacă guvernul își va onora angajamentele.
Conform celor mai recente statistici din Bangladesh (2023), 90% din populația de 170 de milioane de locuitori a țării este de religie islamică. Hindușii formează cea mai mare minoritate, reprezentând 8%, în timp ce creștinii alcătuiesc mai puțin de 1% din totalul populației.
