Blocajul bulgar la sancțiunile UE împotriva Rusiei: metroul din Sofia în joc și un câștig pentru Kremlin
Premierul bulgar, Rumen Radev, a confirmat public că Sofia a exercitat presiuni pentru a exclude un om de afaceri rus de pe lista sancțiunilor propuse de Uniunea Europeană împotriva Moscovei. El a justificat această acțiune prin riscul potențial ca impunerea sancțiunilor să perturbe funcționarea metroului din Sofia. Poziția Bulgariei a dus la o amânare a adoptării noului pachet de sancțiuni la nivel european.
Premierul Bulgariei, Rumen Radev. FOTO: EPA-EFE
Premierul Radev a avertizat marți că Bulgaria era pregătită să blocheze întregul set de sancțiuni în cazul în care cererea sa nu ar fi fost acceptată. El a explicat că unul dintre cetățenii ruși propuși pentru sancționare avea legături esențiale cu furnizarea de echipamente și servicii indispensabile pentru sistemul de transport subteran al capitalei bulgare.
„Am insistat pentru eliminarea unei persoane care are legătură cu funcționarea în siguranță a metroului din Sofia. Ați văzut că a fost eliminată de pe listă”, a declarat Radev pentru postul bTV.
Deși premierul nu a dezvăluit numele persoanei, presa bulgară a identificat-o ca fiind Iskander Mahmudov, proprietarul majoritar al grupului rus Transmashholding. Subsidiara acestuia, Metrovagonmash, este furnizorul de trenuri pentru metroul din Sofia încă din 2006, conform informațiilor publicate de Novinite . Argumentul autorităților de la Sofia a fost că menținerea lui Mahmudov pe lista sancțiunilor ar fi putut afecta livrarea pieselor de schimb și serviciile de mentenanță pentru infrastructura de transport subteran.
Presiuni și pentru Patriarhul Kirill
Iskander Mahmudov nu este singura persoană pentru care Bulgaria a intervenit în negocierile privind sancțiunile europene. Sofia a obținut anterior și excluderea Patriarhului Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, de pe aceeași listă. Patriarhul Kirill fusese inclus inițial în propunerea Comisiei Europene datorită sprijinului său pentru invazia Rusiei în Ucraina, pe care a descris-o ca fiind un „război sfânt”.
Ministrul bulgar de Externe, Velislava Petrova-Chamova, a apărat această decizie, susținând că sancțiunile trebuie să aibă efecte economice concrete, nu doar un caracter simbolic. „Atunci când ai sancțiuni care sunt măsuri pur simbolice, dar nu au consecințe economice pentru Rusia, riști să creezi un mediu propice retoricii antieuropene într-o țară ortodoxă precum Bulgaria”, a declarat oficialul bulgar.
În plus, Bulgaria a mai intervenit în trecut și pentru eliminarea lui Vagit Alekperov, cofondator și coproprietar al gigantului petrolier Lukoil, de pe lista sancțiunilor europene.
Consecințe la nivel european și critica internă
Blocajul impus de Bulgaria are ramificații la nivel european, deoarece întârzierea adoptării celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni poate afecta și mecanismul de plafonare a prețului petrolului rusesc. Surse din presa europeană indică faptul că, dacă noul pachet nu va fi aprobat la timp, plafonul pentru petrolul rusesc ar putea crește de la 44 la 58 de euro pe baril, ceea ce ar aduce beneficii financiare semnificative Kremlinului. Pachetul propus de Comisia Europeană vizează sectoare cheie ale economiei ruse, printre care energia, serviciile financiare, activele cripto și comerțul, alături de noi restricții privind accesul unor persoane în Uniunea Europeană.
Această dispută privind sancțiunile survine pe fondul criticilor adresate poziției Bulgariei față de sprijinul european pentru Ucraina. Premierul Rumen Radev a refuzat recent invitația președintelui francez Emmanuel Macron de a participa la reuniunea "Coaliției pentru Voință" de la Paris, argumentând că Sofia nu ar trebui să facă parte dintr-un format care sprijină continuarea ajutorului financiar și militar pentru Ucraina. Această decizie a fost aspru criticată de opoziția bulgară, fostul premier Nikolai Denkov acuzând conducerea de la Sofia că face „un nou pas spre izolarea Bulgariei de eforturile europene comune în domeniul securității”.
Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni urmează să fie supus votului la Bruxelles în această săptămână, după negocieri prelungite între statele membre.
Explorează subiectele:
