Boala fără durere care distruge plămânii și ia până la șapte ani din viață

De cele mai multe ori, o tuse matinală cu câteva minute de expectorație după trezire, respirația șuierătoare, nevoia de a face pauze în timpul plimbărilor sau dificultatea de a urca scările sunt puse pe seama înaintării în vârstă, a țigărilor ori a lipsei de antrenament fizic. Specialiștii avertizează însă că în spatele acestor manifestări aparent banale se poate ascunde BPOC, o boală care afectează treptat circulația aerului prin căile respiratorii și poate include bronșită cronică și emfizem.

Mecanismul prin care boala rămâne nedepistată ani la rând are o explicație biologică și comportamentală clară: organele respiratorii nu dor. Potrivit prof. univ. dr. Cristian Oancea, vicepreședintele Societății Române de Pneumologie (SRP), „plămânul nu semnalizează, suferă în tăcere, nu avem acei receptori de durere, patologiile cresc și se dezvoltă”. Fără să realizeze gravitatea situației, oamenii își reduc treptat ritmul de viață, merg mai încet și evită eforturile intense, organizându-și rutina astfel încât să nu simtă lipsa de aer.

Acest tipar de adaptare ascunde boala chiar și în fața celor mai evidente simptome. Prof. univ. dr. Florin Mihălțan, președintele SRP, a explicat că pacientul „consideră boala nesemnificativă sau ușoară, nu recunoaște simptomatologia, își adaptează respirația la efortul care îi permite să nu o sesizeze”. O evaluare efectuată într-un cabinet de medicină de familie din Timișoara ilustrează amploarea problemei: dintre pacienții de peste 40 de ani care aveau bronșită cronică sau tuse matinală asociată fumatului, 44% sufereau deja de BPOC fără să știe, iar aproximativ 20% dintre cazurile depistate erau forme moderate sau severe.

„BPOC nu apare peste noapte, iar primele semne sunt adesea ignorate sau puse pe seama vârstei, a fumatului ori a lipsei de condiție fizică. O tuse care persistă, oboseala la efort sau senzația că nu mai avem suficient aer nu ar trebui considerate normale. Diagnosticul precoce contează: cu cât identificăm mai devreme boala, cu atât putem interveni mai eficient pentru a încetini evoluția ei și pentru a păstra calitatea vieții pacientului” — prof. univ. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.
o femeie_si_doi_barbati_la_prezidiu_foto_diana_iurkiewicz

Medicii Roxana Nemeș, Florin Mihălțan și Cristian Oancea au subliniat importanța diagnosticării Foto: copiright diana iurkiewicz

Daune ireversibile și riscul de infarct după o simplă răceală

Când bolnavii ajung în cabinetul pneumologului abia după ce nu își mai pot desfășura activitățile cotidiene, diagnosticul poate avea deja o întârziere de șase până la zece ani. În tot acest interval, structurile pulmonare implicate în schimbul de gaze suferă degradări permanente în cazul emfizemului. „Plămânul, alveola pulmonară, nu este ca și ficatul, ca să se regenereze. Odată distrusă, rămâne distrusă”, a avertizat dr. Cristian Oancea.

În stadiile severe și foarte severe, boala afectează sever autonomia: pacienții pot pierde între cinci și șapte ani din viață, ajung să depindă de concentratoare de oxigen și își restrâng drastic ieșirile din casă. Totodată, afecțiunea este frecvent însoțită de hipertensiune arterială, diabet, osteoporoză, pierderea masei musculare, depresie, anxietate, insuficiență cardiacă și prezintă o asociere importantă cu cancerul pulmonar.

„Impactul BPOC depășește plămânii. Bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar și alte afecțiuni asociate pot complica evoluția pacientului și cresc riscul de deces. De aceea, trebuie să privim dincolo de simptomele respiratorii și să evaluăm sănătatea pacientului în ansamblu. Diagnosticul precoce, renunțarea la fumat și tratamentul adaptat fiecărei persoane sunt esențiale pentru a preveni agravările și a păstra cât mai mult timp autonomia și calitatea vieții” — dr. Cristian Oancea, vicepreședintele Societății Române de Pneumologie.

Nici infecțiile respiratorii banale nu sunt lipsite de pericole majore pentru cei cu BPOC. O simplă răceală poate declanșa o exacerbare — o agravare bruscă a simptomelor care impune tratament suplimentar sau internare. Prof. dr. Roxana Maria Nemeș, fost președinte al SRP între 2020 și 2024, a atras atenția că funcția pulmonară nu își revine întotdeauna după astfel de episoade, iar repetarea lor degradează continuu starea de sănătate. În plus, în primele 30 de zile de la o exacerbare, riscul cardiovascular crește și pot surveni complicații precum infarctul miocardic sau insuficiența cardiacă.

Deși prevenirea infecțiilor, recunoașterea rapidă a agravărilor și imunizarea la recomandarea medicului sunt vitale în îngrijirea acestor pacienți, ratele de vaccinare rămân extrem de scăzute: doar aproximativ 4-5% dintre bolnavi sunt vaccinați împotriva pneumococului, iar acoperirea antigripală nu depășește 18%.

Cifrele unei crize tăcute, confirmate de testările stradale

Conform fișei Organizației Mondiale a Sănătății actualizate la 10 iunie 2026 și datelor prezentate în cadrul conferinței dedicate Zilei Mondiale a BPOC, afecțiunea este a treia cauză de mortalitate pe glob, provocând circa 3,4 milioane de decese pe an în rândul celor aproximativ 480 de milioane de oameni care trăiesc cu această boală. În România, anchetele naționale indică o prevalență de aproximativ 8,4% în rândul populației testate, de unde rezultă estimarea că unul din zece români ar putea avea BPOC. Pentru 2026, Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease (GOLD) a stabilit tema „Diagnostic la timp pentru o viață mai bună”.

Necesitatea screeningului în rândul persoanelor care nu obișnuiesc să meargă la medic este susținută de rezultatele campaniilor anterioare. Într-o acțiune desfășurată în farmacii, unde au fost evaluați 325 de adulți (dintre care circa 37% fumători activi), aproape 20% au prezentat obstrucție spirometrică, procentul urcând la 24% în grupa de vârstă de peste 40 de ani. De asemenea, în campaniile organizate pe litoral în 2025 și 2026, la care au participat aproape 1.000, respectiv aproximativ 700 de persoane cu o vârstă medie de 47 de ani, 17,9% au avut obstrucție spirometrică — un semnal clar pentru investigații medicale suplimentare, chiar dacă nu echivalează automat cu un diagnostic de BPOC.

Tutunul la adolescenți, poluarea și lipsa de finanțare pentru sprijin

Principalul factor declanșator rămâne consumul de tutun. Statisticile prezentate arată că în România există aproximativ 6,5 milioane de adulți care consumă tutun, reprezentând circa 34% fumători, iar fenomenul este îngrijorător și la tineri: între 25% și 30% dintre adolescenții de 15-16 ani ar folosi țigări clasice, unii combinându-le cu dispozitive electronice sau produse din tutun încălzit. Medicii subliniază că nicio variantă de fumat nu este sigură pentru plămâni.

Mai mult, aproximativ 40% dintre pacienții deja diagnosticați și aflați sub tratament nu renunță la țigări, deși expunerea continuă la fum agravează boala și reduce efectele terapiei. Oprirea fumatului nu reface țesutul distrus, dar stopează degradarea accelerată. În cadrul conferinței, specialiștii au semnalat însă subfinanțarea programului Stop Fumat și nevoia unor servicii solide de consiliere pentru cei care vor să scape de dependență.

Pe lângă fumat, boala poate fi favorizată de factori genetici și de expunerea prelungită la praf, fum sau substanțe nocive la locul de muncă. Medicii au punctat totodată impactul poluării urbane și al noxelor din trafic, precum și al poluării din interiorul locuințelor, inclusiv cea generată de arderea unor materiale sau deșeuri.

Teste gratuite în București și Timișoara și rolul spirometriei

Pentru a depista din timp îngustarea căilor respiratorii, investigația de bază este spirometria, un test care măsoară volumul de aer inspirat și expirat și viteza cu care acesta este eliminat. Prof. dr. Roxana Nemeș a dat exemplul unui pacient cu afectare severă al cărui VEMS (volumul de aer expirat în prima secundă) scăzuse la doar 28,3% din valoarea estimată și a subliniat că orice fumător ar trebui să își verifice plămânii „ieri”, fără a aștepta simptome grave. Investigația este recomandată fumătorilor, persoanelor expuse la noxe profesionale și celor cu tuse cronică, respirație șuierătoare sau oboseală la efort.

„Spirometria este cel mai simplu, neinvaziv, nedureros, rapid și accesibil test pentru evaluarea funcției pulmonare și depistarea precoce a BPOC. O banală răceală care agravează dificultățile de respirație nu ar trebui ignorată. Multe boli pulmonare evoluează în tăcere ani de zile, iar spirometria poate identifica îngustarea căilor respiratorii înainte ca simptomele să devină severe” — prof. dr. Roxana Nemeș.

În sistemul obișnuit de sănătate, „spirometria poate fi efectuată gratuit, pe baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie, pentru un consult la medicul specialist pneumolog”, a precizat dr. Nemeș. Suplimentar, pe 21 și 22 noiembrie, Societatea Română de Pneumologie organizează o campanie de evaluare respiratorie gratuită în două centre comerciale:

  • București (Auchan Titan, între orele 9:00 și 21:00): spirometrie, oscilometrie și măsurarea fracției de oxid nitric în aerul expirat (FeNO).
  • Timișoara (Iulius Mall, între orele 10:00 și 22:00): spirometrie.

Cele trei teste oferă perspective complementare: spirometria confirmă diagnosticul de BPOC, oscilometria verifică modul în care aerul circulă în timpul respirației normale fără manevre complicate (putând fi utilizată și la copii, în funcție de vârstă și recomandarea medicului), iar analiza FeNO detectează un anumit tip de inflamație a căilor respiratorii, fiind utilă mai ales în evaluarea și monitorizarea anumitor forme de astm, inclusiv la copii. Toate rezultatele trebuie interpretate de un medic specialist, corelat cu istoricul și simptomele fiecărei persoane.

femeie_analiza_spirometrie_fotoo_diana iurkiewicz

Spirometria, care se realizează în câteva minute, poate indica la timp problema Foto: copiright diana iurkiewicz

Explorează subiectele:

bpoc spirometrie gratuită boli pulmonare


Citește și:

populare
astăzi

1 Ce avem noi aici?

2 Uite pe cineva care spune „ce trebuie” despre „marea întâlnire a celor trei dihori”

3 Adevărul din spatele minciunii în care trăim și după aproape 40 de ani...

4 Primele dovezi palpabile ale concubinajului dintre Nicușor Dan și PSD

5 DOCUMENT Comasarea, o nouă minciună PSD cu impact bugetar imens în următorii ani!