BREAKING Iohannis: Sunt aproape hotărât să convoc un referendum pentru data de 26 mai când vom avea alegerile europarlamentare
BREAKING Iohannis: Sunt aproape hotărât să convoc un referendum pentru data de 26 mai când vom avea alegerile europarlamentare. Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, la o dezbatere organizată de Festivalul OneWorld, că este aproape hotărât să organizeze un referendum pe justiție în ziua alegerilor europarlamentare din 26 mai, relatează G4Media.ro .
„Referendumul va exprima atitudinea natiei. Imi doresc ca natiunea romana sa spuna clar daca va tolera coruptia si coruptii care schimba legi ca sa scape sau sa tragem linie, sa spunem ‘pana aici’ si sa reparam ce s-a stricat”, a adaugat presedintele Iohannis.
„Sper sa ajungem foarte repede in faza in care se termina aceasta golaneala cu care avem de a face”, a subliniat Iohannis.
”Eu sunt aproape hotărât să convoc un referendum pe 26 mai, când vom avea alegerile europarlamentare”, a declarat Klaus Iohannis.
”Nu vreau să fac eu un referendum pentru ceva anume. Dacă fac referendum vreau să am parteneri nu numai partidele, vreau să am parteneri și societatea civilă, românii care își doresc să dea un semnal clar. De o săptămână încoace lucrăm foarte foarte intens. I-am rugat pe cei din echipa mea să-mi propună mâine-poimâine un prim draft de agendă, care va presupune și o întâlnire cu câțiva reprezentanți foarte hotărâți din societatea civilă”, a mai adăugat el.
Klaus Iohannis a anunțat și cum a ajuns la situația de a convoca referendumul.
”Eu nu am vrut să convoc referendumul doar ca să ne aflăm în treabă și să nu treacă pentru că nu participă lumea. Discuția a revenit. Cum probabil ați observat, nu a revenit întâmplător. Am primit acum nu multe săptămâni o lege spre promulgare, care clarifică anumite aspecte tehnice legate de alegeri, printre care pesediștii introduseseră un paragraf ca împreună cu alegerile europarlamentare nu se poate organiza nimic altceva, nici referendum, și mi s-a părut foarte suspect, încât am contestat la Curtea Constituțională. Curtea Mi-a dat dreptate. Acea prevedere este neconstituțională și am început să analizez împreună cu echipa mea de la Palatul Cotroceni cum ar fi dacă aș convoca un referendum fix pentru data alegerilor europarlamentare. La început am fost puțin entuziaști, eu și vreo doi-trei, dar am convins pe mai mulți. Lucrăm intens la asta, analizăm partea legală”, a povestit el.
Alte declarații făcute de președintele Iohannis pe această temă:
Tolerarea corupției este un fenomen legat de cultură și educație. Corupția are doi actori, unul care dă, unul care primește. Cel care dă și cel care primește au o vină comună. Faptul că nu suntem noi mai vehemenți împotriva corupției se datorerază și faptulul că nivelul de educație nu este optim.
Acesta este motivul pentru care am început să lucrez pe proiectul România educată. Noi avem nevoie de educație și să recunoaștem dacă un act făcut de un politician este act de lobby sau un act de corupție și așa mai departe.
Cred că pentru unii din înalții demnitari ar fi intersant să aibă contact și cu cultura. O justiție dreaptă, o luptă anticorupție este absolut necesară și pentru România.
Un referendum nu poate să producă o lege. Un referendum însă poate să exprime atitudinea nației.
Și asta vreau. Îmi doresc ca națiunea romuână să spună clar dacă toleraeză corupția și corupția care schimbă legi ca să scape sau să tragem linie și să spunem: atât.
Educația, justiția, sunt destul de rezistente dar odată ce încep să scârțâie se repară foarte greu.
Avem de-a face co o golăneală în actul de guvernare și să începem să reparăm lucrurile.
Semnale de alarmă s-au tras nenumărate. Dacă vedem puțin în interiorul țării sunt atâtea demonstrații organizate de societatea civlă și chiar de partide că unele demersuri sunt fundamental greșite.
Avem promisiuni pentru mari măsuri de infrastructură care pur și simplu nu există. Duupă ce s-a terminat protestul s-a terminat și lucrurl la autostradă. Deci butaforie. Ne facem că ne facem.
Oamenii sunt siderați de felul în care se legiferează. Vă dau un singur exemplu, OUG 114. Acest fel de a guvernare în disprețul oamenilor, în disprețul economiei reale nu poate fi nici măcar tolerat, dapoi lăudat.
Am așa un sentiment neplăcut, de deja vu. Știm că lucrurile merg prost, vedem că merg prost și ei se duc la televizor și ne povestesc că curge lapte și miere. Eu am trăit jumătate din viața mea când mi s-a garantat că viitorul este de aur. Nu a fost, a fost negru. Eu nu mai sunt dispus să aud de la guvernanți că totul e senzațional și că noi nu înțelegem bine.
În realitate lucurile sunt mult mai grave. Toate domeniile merg prost. Regulile democrației sunt folosite drept scuză pentru lucrurile care nu funcționează. Regulile sunt învârtite și folosite pentru a produce scuze.
Noi am câștigat alegerile așa că fraților, să fiți voi sănătoși, facem ce vrem. Asta se numește dictatura majorității. Asta poate veni dintr-o democrație care nu funcționează bine. Nu poți să spui eu fac ce vreau pentru că am câștigat alegerile.
Dacă ar fi să concentrez întreaga evoluție revoltătoare din ultimii doi ani aș spune că avem de-a face cu pervertirea statului și pervertirea regulilor democratice. Asta este foarte grav.
Dacă folosești puterea ca să îți speli dosarele penale, ca să alimentezi clica proprie, ca să te menții la putere, atunci undeva se pierde ceva esențial, chiar dialogul democratic.
Dacă întregul demers este puternic distorsionat spre pervertire, atunci pierde și o parte și cealaltă parte. Oameni cu bună educație din opoziție nu știu cum să reacționeze aici.
Dacă mulți într-o sală țipă ca descreierații, unul cu discurs rațional este greu de auzit.
Avem răspunderea și trebuie să reparăm lucrurile.
Despre protestele magistraților:
Nu se mai reușește demult în România cu așa ceva, vă reamintesc doar 10 august. Oameni care au demonstrat pașnic deschis și o acțiune disproporționată ale instituțiilor statului, care au făcut România de minunte. De atunci în toate rapoartele suntem legați la capitolul așa nu din cauza felului în care s-a acționat în 10 august.
Paharul s-a umplut și bine au făcut magistrații că au ieșit și au început să-și spună părerea. Multe din modificările s-au făcut afectează sistemul de justiție și sunt de înțeles în adevărata dimensiune pentru cei din sistem, nu pentru cei din afară. Oamenii aceia bine au făcut că au ieșit, și judecătorii și procurorii ca să atragă atenția că este extrem de grav ce se întâmplă.
Faptul că unii puși pe funcții de conducere s-au declarat împotriva acestor manifestări mi se pare irelevant. Mai bine nu ziceau nimic. Vorba celuia, dacă tăceai filozof rămâneai.
Ei au ieșit din disperare și vor să-și arate această disperare.
Eu cred că justiția din România este independentă, magistrații sunt serioși și bine pregătiți. O clică politică care acum este la putere și mulți au dosare penale încearcă să-și subjuge justiția politic.
Acum, când avem justiție independentă am face bine să o păstrăm așa. E un asalt al PSD.
Este un exemplu revoltător de incapacitate guvernamentală în domeniul sănătății publice. Noi la președinție nu putem să ne facem că nu vedem aceste probleme. Cred că noi contribuim serios la conștientizarea acestei probleme. Această chestiune a sănătății este extrem de sensibilă. Românii sunt foarte preocupați de ineficiența sistemului public de sănătate. Acest aspect este unul extrem de revoltător. Una se promite și alta se face. PSD a promis spitale regionale publice, nu cred că s-a dus ăsta (Liviu Dragnea – n. red.) la un spital public, nu?
Referitor la afirmațiile Oanei Bogdan, membră în conducerea PLUS, despre renunțarea la proprietatea privată: Am trăit o bună parte din viața mea într-o societate în care proprietatea nu a fost garantată. Refuz abordări de tip iliescian că proprietatea este un moft. Proprietatea nu este un moft. Statul trebuie să garanteze proprietatea în tot ce înseamnă garantare.
Regretul meu din primul mandat este că n-am avut noroc să am guvernul cu care să lucrez. Guvernul Cioloș a fost o soluție de interimat, atipică, nepolitică. Pentru ce a fost numit, guvernul a făcut, a administrat România rezonabil de bine. Dar un guvern trebuie să guverneze, să administreze, să creeze legislația aferentă politicilor. Nu avea cum să facă mai mult. Și asta îmi doresc pentru al doilea mandat. De ce să mă voteze? Valorile mele, baza de valori, sunt ok: stat de drept, integrare europeană, relație transatlanică, echitate, dezvoltare. În măsura în care voi găsi o guvernare, știu cum să abordez probleme, știu cum se pune în practică un proiect.
---------
G4Media.ro a scris încă de săptămâna trecută, citând surse apropiate Cotroceniului, despre faptul că șeful statului a început să lucreze la strategia pentru declanșarea unui referendum pe justiție în ziua alegerilor europarlamentare (vezi aici).
Potrivit legii, stabilirea datei referendumului este atributul exclusiv al președintelui, fără ca Guvernul sau Parlamentul să poată interveni.
Decizia de a declanșa procesul de consultare a populației a venit după ce Curtea Constituțională a decis că organizarea unui referendum concomitent cu alegerile este constituțională.
Președintele Iohannis a lansat ideea unui referendum pe justiție încă din ianuarie 2017, în momentul în care PSD a demarat atacurile la justiție prin modificarea codurilor penale.
Iohannis a trimis la acel moment către Parlament scrisori solicitând consultarea cu privire la declanșarea unui referendum. Iată scrisoarea lui Klaus Iohannis din 24 ianuarie 2017:
”În temeiul dispoziţiilor art. 90 din Constituţia României şi al dispoziţiilor art. 2 şi 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, intenţionez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarea problemă de interes naţional:
Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice.
Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum naţional referitor la problema sus-menţionată”.
Context
Curtea Constituțională a decis miercuri, cu unanimitate de voturi, că se poate organiza un referendum în ziua alegerilor europarlamentare, declarând astfel neconstituțională o prevedere introdusă de PSD în legea alegerilor pentru Parlamentul European, a declarat un judecător la finalul ședinței.
Pe 17 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională (CCR) legea adoptată la finalul anului trecut care interzice organizarea oricărui tip de referendum în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.
Decizia a venit în contextul declanșării de către președintele Iohannis, în ianuarie 2017, a procedurii pentru organizarea unui referendum privind Justiția și a declarațiilor făcute în ultimele luni de șefului statului, care a spus răspicat că nu a renunțat la planul de a declanșa consultarea populară.
”Norma prin care se interzice organizarea de referendumuri la aceeași dată cu data desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European afectează norme și principii constituționale”, a arătat șeful statului în sesizarea transmisă Curții.
Klaus Iohannis a invocat două decizii ale Curții Constituționale din 2007, potrivit cărora referendumul cu privire la probleme de interes național se poate desfășura oricând în timpul anului.
G4Media.ro a scris anterior că majoritatea PSD, ALDE, UDMR a modificat la finalul lui 2018 legea alegerilor europarlamentare, introducând o prevedere care interzice organizarea unui referendum la nivel național sau local în ziua scrutinului pentru Parlamentul European.
Modificarea a fost adusă în comisia juridică a Camerei Deputaților, iar autorul amendamentului a fost parlamentarul UDMR Marton Arpad. Pe 27 noiembrie, acesta a propus modificarea articolului 5 al legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European astfel:
La articolul 5, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: „(11) Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului articol în ziua de referinţă nu se pot organiza alte tipuri de alegeri şi nici referendumuri la nivel naţional sau local” (detalii aici).
Curtea Constituțională (CCR) s-a pronunțat de două ori în 2007 asupra unor tentative ale PSD de a interzice organizarea unui referendum în aceeași zi cu orice alt tip de alegeri – locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare -, statuând fără echivoc că astfel de dispoziții ”limitează sau îngrădesc dreptul poporului de a-şi exercita suveranitatea”. Curtea a declarat atunci neconstituționale modificările aduse legii referendumului.
