Se vede că s-a întors la ciolan, PSD își repune ospătarii în fruntea prefecturilor...
Revenit la butoanele puterii, PSD își impune din nou clientela de partid la vârful administrației teritoriale, sfidând orice criteriu de integritate sau competență. Guvernul condus de Luca Niculescu a aprobat vineri o schimbare masivă de gardă, numind 29 de prefecți și 15 subprefecți. Pe listă se regăsesc personaje profund controversate: un fost chelner acuzat că a fentat munca la Poștă prin concedii medicale în timp ce mergea la șprițuri de partid, foști edili și parlamentari social-democrați vizați de anchete DNA sau apropiați ai unor lideri condamnați penal.
Una dintre cele mai sfidătoare numiri făcute vineri de Executiv este cea a lui Marius Sulincean în funcția de prefect al județului Arad, după ce organizația județeană a PSD Arad a votat joi seara propunerea sa, potrivit surselor politice citate de aradon.ro. Ascensiunea social-democratului este un exemplu clasic de promovare pe linie de partid: născut în 1970, Sulincean menționează în propriul CV că a lucrat timp de patru ani ca ospătar la Oficiul Județean de Turism (OJT) Arad (1988–1992) și alți opt ani ca șef de sală la Romagra (1992–2000). Abia la vârsta de 40 de ani, în 2011, a reușit să absolve Facultatea de Turism și Inginerie Alimentară la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, adăugând în portofoliu, în 2021, și o diplomă de cadru tehnic PSI.
În baza acestor calificări, traseul său politic – început ca simplu consilier într-o comună arădeană și apoi consilier județean – i-a adus între 2019 și 2022 un post de „documentarist” la Compania Națională Poșta Română. De acolo, a fost propulsat direct în funcția de subprefect de Arad în anul 2022, poziție pe care a ocupat-o până în primăvara anului 2026 (luna aprilie), când a demisionat în bloc cu alți colegi, în momentul în care PSD s-a retras din guvernul Bolojan.
Concediu medical de la Poștă, dar prezent la acțiunile politice ale PSD
Perioada scursă între demisia din primăvară și actuala sa avansare la rangul de prefect scoate la iveală un comportament specific sinecuriștilor de partid. Deși ar fi trebuit să își reia activitatea de documentarist în cadrul Poștei Române – o companie care se confruntă deja cu mari dificultăți –, Sulincean a preferat să intre într-un lung concediu medical, fiind însă extrem de activ la evenimentele politice. Fostul prefect de Arad, Mihai Pașca, a taxat dur această situație, întrebându-se public ce l-a împiedicat pe social-democrat să muncească.
„Din momentul în care domnul Sulincean și-a dat demisia din Prefectura Arad, în contextul politic pe care îl știm, și trebuia să se întoarcă la postul pe care îl avea la Compania Națională Poșta Română, timp de cinci luni de zile nu s-a prezentat la lucru. A stat în concedii medicale, care s-au succedat, și s-a întors undeva în ultimele două-trei săptămâni la birou, dacă s-a întors” - Mihai Pașca, fostul prefect de Arad.
Fostul reprezentant al Guvernului în teritoriu a subliniat ipocrizia prin care membrul PSD a încasat bani publici fără să presteze activitate la locul de muncă.
„În momentul în care ești în concediu medical luni de zile, dar ești suficient de sănătos să participi la toate șprițurile, acțiunile politice, se ridică serioase semne de întrebare cu privire la afecțiunile domnului Sulincean și, mai ales, cu privire la respectul pe care îl are pentru muncă, pentru salariul pe care cu siguranță în această perioadă l-a încasat din banii tuturor” - Mihai Pașca, fostul prefect de Arad.
Chestionat de AGERPRES pe această temă, secretarul executiv al PSD Arad a respins acuzațiile privind absențele nejustificate, limitându-se la o explicație sumară și refuzând alte comentarii: „M-am prezentat la serviciu, dar am avut o problemă de sănătate și am avut nevoie de concediu medical o perioadă mai lungă”.
Ascensiunea lui Sulincean după preluarea puterii de către PSD a fost ironizată și de jurnalistul Petre Bădică, care a punctat parcursul profesional al noului demnitar.
”Viitorul prefect PSD de Arad a fost 4 ani ospătar și 8 ani șef de sală. Marius Sulincean a fost suprefect până în aprilie 2026, când PSD a ieșit de la guvernare și a demisionat. După ce PSD a preluat puterea luna asta, Marius Sulincean va ajunge prefect. El și-a început cariera ca ospătar și a promovat șef de sală. A intrat în politică – consilier într-o comună din Arad și apoi Consilier județean. Între 2019 și 2022 a fost documentarist la Poștă. Apoi, face un salt ireal și devine direct subprefect la Arad din partea PSD. La 40 de ani a devenit liențiat în Ingineria Produselor Alimentare la Universitatea „Aurel Vlaicu”. Cel puțin Marius Sulincean va știi să servească cum trebuie interesele PSD la Arad (glumă)” - Petre Bădică, jurnalist.
Rețeaua PSD din teritoriu: foști inculpați DNA, familii condamnate și apropiați ai lui Dragnea
Cazul de la Arad nu este însă o excepție. Lista aprobată vineri de Guvernul Luca Niculescu demonstrează că PSD își reciclează cadrele de nădejde, indiferent de bagajul lor penal sau de controversele care le însoțesc carierele.
La Constanța, funcția de prefect i-a revenit lui Decebal Făgădău, prezentat vineri cu mândrie de filiala PSD Constanța drept un „specialist în administrație”. În realitate, Făgădău a fost viceprimar în epoca lui Radu Mazăre și ulterior primar PSD al municipiului între 2015 și 2020. El a părăsit temporar partidul în octombrie 2020, după ce a fost trimis în judecată de DNA, revenind ulterior în rândurile social-democraților. Făgădău a fost vizat de două dosare penale instrumentate de procurorii anticorupție: unul viza autorizarea unui imobil ridicat pe plaja din Mamaia (dosar în care apărea și Radu Mazăre, restituit de instanță la DNA din cauza unor probleme de legalitate a actelor de urmărire penală și ulterior clasat), iar celălalt se referea la vânzarea unor terenuri din patrimoniul orașului, în zona Portului Tomis, unde procurorii calculaseră un prejudiciu de peste 130.000 de euro. În această a doua speță, fostul edil a fost achitat definitiv în august 2024.
La Cluj, PSD l-a impus ca prefect pe fostul senator social-democrat Alexandru Cordoș, un nume legat de multiple anchete DNA. În aprilie 2015, procurorii au demarat urmărirea penală împotriva lui Cordoș, a soției sale și a fiicei lor, într-o speță ce viza intervenții pentru trucarea unor angajări în spitale și școli. Anchetatorii au arătat că soția politicianului, Mihaiela Cordoș, pretindea sume cuprinse între 1.000 și 10.000 de lei de la diverse persoane pentru a le asigura locuri de muncă, folosindu-se de influența pe care ea și senatorul PSD ar fi avut-o în instituțiile statului. În octombrie 2016, Mihaiela Cordoș a primit o condamnare definitivă de doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Mai mult, tot în 2015, Alexandru Cordoș a fost cercetat într-un dosar separat, fiind suspectat de procurori că ar fi cerut foloase necuvenite unui om de afaceri, promițând în schimb intervenții pentru câștigarea unor contracte publice.
În județul Bacău, fotoliul de prefect a fost preluat de Valentin Ivancea, fost subprefect și fost președinte PSD al Consiliului Județean (CJ) Bacău. Numirea sa vine după ce, în februarie 2026, procurorii DNA au descins la sediul CJ Bacău într-o anchetă ce vizează atribuirea unui contract de infrastructură rutieră cu finanțare europeană, evaluat la peste 197 de milioane de lei. Actuala conducere a instituției a ținut să precizeze că procedura de achiziție a fost demarată exact în timpul mandatului lui Ivancea. Președinta în exercițiu a CJ Bacău, Cristina Breahnă Pravăț, a explicat la momentul perchezițiilor că DNA a ridicat documente aferente contractului TEN-T, menționând că niciun funcționar al instituției nu avea calitate procesuală în cauză.
În fieful tradițional din Teleorman, PSD l-a readus la șefia Prefecturii pe Benone Rababoc, care a mai ocupat în trecut atât funcția de prefect, cât și pe cea de subprefect. Fost primar al comunei Talpa timp de 24 de ani – până în 2020, când a pierdut alegerile locale –, Rababoc este cunoscut în presă drept un apropiat al fostului lider PSD Liviu Dragnea, o conexiune pe care de altfel a și asumat-o public. De-a lungul timpului, el a fost ținta unor acuzații legate de anumite achiziții de bunuri și de sporirea averii familiei sale în deceniile în care a condus primăria. Rababoc s-a apărat susținând că bunurile respective au fost achiziționate prin licitații și că familia sa avea activități economice încă dinainte ca el să obțină primul mandat de edil.
Concurse suspecte, calificative de „nesatisfăcător” și afaceri de familie
Standardele scăzute ale numirilor politice sunt evidente și în alte județe. La Vaslui, Eduard Popica revine în postul de prefect, deși numele său figurează într-un scandal recent. Conform unei relatări din septembrie 2026, o sesizare anonimă trimisă Parchetului General reclama faptul că, în anul 2019, s-ar fi exercitat presiuni asupra unei comisii de concurs din Prefectura Vaslui pentru ca soția unui fost procuror să ocupe un post. Sesizarea îi indică direct pe Eduard Popica și pe deputatul PSD Adrian Solomon. Publicația Vremea Nouă a notat că dosarul a fost plimbat între diverse parcheturi, sfârșind pe masa Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui.
La Tulcea, noul prefect este Doru Moscu, care a deținut anterior funcții de conducere în Garda Națională de Mediu și în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării. Competența sa a fost însă pusă oficial sub semnul întrebării în februarie 2024: pe când conducea Comisariatul Rezervației Biosferei Delta Dunării, Moscu a fost demis după ce a fost evaluat cu nota 2,34, primind calificativul profesional „nesatisfăcător”. El a dat instituția în judecată, iar în martie 2025 Tribunalul Tulcea a anulat raportul de evaluare pe motiv de vicii procedurale, decizie împotriva căreia Garda Națională de Mediu a formulat recurs. De altfel, Moscu a avut mai multe procese administrative cu instituția, printre care și un litigiu ce viza recuperarea unui presupus prejudiciu.
În Botoșani, conducerea Prefecturii este reluată de Dan Șlincu, fost deputat PSD și fost prefect. În ianuarie 2021, jurnaliștii de la Monitorul de Botoșani au analizat declarațiile de avere ale social-democratului, dezvăluind veniturile obținute de familia sa dintr-o afacere de schimb valutar. Potrivit presei locale, familia lui Șlincu a încasat zeci de mii de lei sub formă de dividende printr-o firmă din Dorohoi.
Rotația cadrelor PSD după conflictul cu Guvernul Bolojan
O bună parte dintre prefecții și subprefecții instalați vineri sunt, de fapt, activiști de partid care își recapătă scaunele părăsite în aprilie 2026, atunci când au demisionat la ordin politic, în urma rupturii dintre PSD și fostul Guvern Bolojan.
Astfel, la Brăila revine Iulian Timofei, care în primăvară își motivase plecarea tocmai prin solidarizarea cu decizia PSD de a părăsi Executivul condus de Ilie Bolojan. La Bistrița-Năsăud a fost reîmputernicit Teofil-Iulian Cioarbă (care a mai condus prefectura între ianuarie 2023 și aprilie 2026), iar la Caraș-Severin se întoarce Ioan Dragomir, care demisionase tot în aprilie, după un mandat de peste patru ani. În mod similar, Florian Sălăjeanu și Mihai Oprea își reiau funcțiile de prefecți în județele Maramureș, respectiv Vâlcea, posturi la care renunțaseră în aceeași perioadă din primăvară.
Lista completă a noilor prefecți și subprefecți numiți de Guvern
Pe lângă cazurile detaliate mai sus, decizia de vineri a Executivului acoperă o mare parte din harta administrativă a țării. Iată lista completă a celor 29 de prefecți numiți în funcție:
- Alba: Corneliu Mureșan
- Arad: Marius-Mircea Sulincean
- Bacău: Valentin Ivancea
- Bihor: Emilian Pavel
- Bistrița-Năsăud: Teofil-Iulian Cioarbă
- Botoșani: Dan-Constantin Șlincu
- Brăila: Iulian Timofei
- Buzău: Liliana Sbîrnea
- Caraș-Severin: Ioan Dragomir
- Cluj: Alexandru Cordoș
- Constanța: Decebal Făgădău
- Dâmbovița: Marian Tănase
- Dolj: Dumitru-Cosmin Durle
- Gorj: Șerban Predescu
- Hunedoara: Maria Ștefănie
- Ialomița: Constantin Marin
- Maramureș: Florian-Valeriu Sălăjeanu
- Mehedinți: Constantin-Alin Isuf
- Neamț: Vlad Grigorean
- Olt: Emil-Florin Albotă
- Prahova: Nicoleta-Cătălina Bozianu
- Sălaj: Dorin-Alexandru Pura
- Sibiu: Gheorghe-Florian Giubega
- Suceava: Traian Andronachi
- Teleorman: Benone Rababoc
- Timiș: Radu-Adrian Pau
- Tulcea: Doru Moscu
- Vaslui: Eduard-Andrei Popica
- Vâlcea: Mihai Oprea
Tot în ședința de vineri, Guvernul a aprobat și numirea a 15 subprefecți, după cum urmează:
- București: Valeriu-Nicolae Șuhan
- Bacău: Olimpiu-Adrian Tulpan
- Covasna: Sebastian Cucu și Marian Pistol
- Dâmbovița: Ionuț-Constantin Constantin
- Harghita: Zsombor-Gabriel Dimen și Isabela Prodan
- Hunedoara: Lörincz Széll
- Mureș: Alexandru Cîmpeanu și Cornel-Cristian Vulc
- Prahova: Robert-Paul-Dimitrios Lungu și Mircea-Adi Tănase
- Satu Mare: Vasile Bercea și Mihai-Radu Iancu
- Vrancea: Cristian-Eugen Spătaru
Explorează subiectele:
