Bulgaria își alege președintele sub amenințarea dronelor din Marea Neagră
Bulgarii vor vota duminică pentru alegerea unui nou președinte Foto: Profimedia
Campania electorală din țara vecină s-a desfășurat sub umbra războiului purtat de Rusia în Ucraina și a recentelor incidente militare din Marea Neagră. În această lună, cel puțin șapte nave comerciale au fost lovite de drone în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, ambele state fiind membre NATO. Aceste atacuri mortale, soldate cu trei decese și cel puțin 28 de persoane dispărute, pun în pericol o rută maritimă comercială vitală la nivel global și alimentează temerile privind intenția Moscovei de a extinde conflictul, riscând să implice direct și alte națiuni.
În paralel cu amenințările externe, aspiranții la funcția supremă în stat au fost nevoiți să abordeze și criza costului vieții. După cum notează AP , creșterea bruscă a tarifelor la energie și inflația accelerată apasă greu pe umerii populației, în special în zonele rurale, unde numeroși cetățeni își asigură cu greu traiul zilnic.
Favoriții cursei și calculele pentru turul al doilea
În competiția electorală s-au înscris 27 de candidați, însă observatorii politici anticipează că scrutinul nu va fi tranșat din primul tur. Legislația bulgară prevede că, pentru validarea alegerilor din prima rundă, este necesară o prezență la urne de peste 50% din totalul celor 6,6 milioane de alegători înregistrați, precum și obținerea majorității voturilor de către un candidat. Cum estimările indică o participare sub pragul de 40%, un al doilea tur de scrutin devine aproape inevitabil, acesta fiind programat pentru data de 1 noiembrie.
Prima șansă în această cursă o are actuala președintă în exercițiu, Iliana Iotova (62 de ani), care ar putea deveni prima femeie aleasă în funcția de șef al statului bulgar. Fostă jurnalistă și eurodeputată, Iotova a preluat conducerea țării în ianuarie 2026, după ce președintele de atunci, Rumen Radev — alături de care a servit ca vicepreședinte timp de două mandate — a demisionat pentru a se lansa în cursa parlamentară. Formațiunea de centru-stânga condusă de actualul premier Radev, Bulgaria Progresistă, a câștigat detașat scrutinul legislativ din luna aprilie. Deși Iotova candidează oficial ca independentă pentru a obține propriul mandat prezidențial, ea se bucură de susținerea partidului lui Radev, precum și de cea a Partidului Socialist, formațiune în rândurile căreia și-a făcut debutul politic.
Principalul său adversar este economistul Andrei Ghiurov, susținut de opoziția reformistă cu viziuni prooccidentale. Fost viceguvernator al băncii centrale, Ghiurov a asigurat interimatul la conducerea guvernului în primele luni din 2026. Analiștii apreciază că șansele sale de reușită sunt mai mari în perspectiva unei confruntări decisive în turul al doilea.
Conform unui sondaj de opinie realizat de institutul Market Links în intervalul 13-19 octombrie, pe un eșantion de 1.006 respondenți și cu o marjă de eroare de 3%, Iliana Iotova conduce în preferințele electoratului cu 47,3%, fiind urmată de Andrei Ghiurov, creditat cu 30,6% din intențiile de vot.
Între angajamentele occidentale și simpatia pentru Moscova
Miza geopolitică a scrutinului este una majoră. Dacă Iliana Iotova își va adjudeca victoria, președinția va rămâne sub influența actualei majorități guvernamentale, marcând o excepție de la dinamica politică tradițională a Bulgariei post-comuniste. Deși țara a intrat în NATO în 2004 și în Uniunea Europeană în 2007, iar partidele parlamentare susțin, în linii mari, parcursul prooccidental, societatea bulgară rămâne profund scindată. Legăturile culturale și istorice cu Rusia mențin vii simpatiile proruse, diviziunea accentuându-se după invazia pe scară largă a Ucrainei.
Actualul șef al guvernului, Rumen Radev, a dat asigurări constante privind menținerea direcției europene a țării, însă a cerut simultan reluarea unor relații mai bune cu Moscova și eliminarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Experții se așteaptă ca Iotova să meargă pe aceeași linie diplomatică.
De altfel, în cadrul unui miting electoral desfășurat în această săptămână, Iotova a subliniat că raportarea la conflictul din Ucraina o diferențiază fundamental de contracandidații săi, insistând că pacea se obține la masa negocierilor, nu prin forța armelor.
„Vrem ca Marea Neagră să devină o zonă militară închisă? Nu vom fi categoric de acord cu o asemenea decizie. Nu voi accepta această atitudine belicoasă”, le-a transmis ea susținătorilor săi.
Pe de altă parte, Dobromir Jivkov, directorul general al Market Links, a explicat pentru Associated Press că Iotova reprezintă acel segment al clasei politice care promovează așa-zisa neutralitate a Bulgariei.
„Aceștia cer încetarea ajutorului pentru Ucraina și oprirea livrărilor de arme către Ucraina. Îi auzim adesea folosind retorica Kremlinului și terminologia preluată direct din propaganda Kremlinului”, a punctat sociologul.
Atribuțiile șefului statului
În arhitectura constituțională a Bulgariei, funcția prezidențială are un caracter preponderent ceremonial, puterea executivă și deciziile politice majore aparținând Parlamentului. Cu toate acestea, faptul că este ales prin sufragiu direct îi oferă președintelui o greutate politică semnificativă. Mandatul are o durată de cinci ani, fiind permisă o singură realegere. Printre prerogativele șefului statului se numără poziția de comandant suprem al armatei, dreptul de veto asupra legilor, semnarea tratatelor internaționale și numirea ambasadorilor.
Explorează subiectele:
