Capcana proprietății în România: bogați în imobiliare, dar fără bani pentru urgențe
Deși România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană la numărul de proprietari de locuințe, această statistică ascunde o vulnerabilitate financiară majoră. Cu averea blocată în bunuri imobiliare și cu venituri deseori reduse, numeroase familii riscă să ajungă la îndatorare atunci când se confruntă cu cheltuieli neprevăzute sau facturi mari, neavând acces rapid la lichidități.
Concentrarea averii exclusiv în proprietăți imobiliare îi lasă pe români descoperiți în fața situațiilor de criză, deoarece o locuință nu poate fi transformată rapid în bani lichizi pentru a acoperi costuri neprevăzute. O analiză realizată de Finax pe baza datelor Eurostat subliniază că gospodăriile din România au o nevoie critică atât de un fond de urgență, cât și de active financiare lichide și diversificate.
România, depășită doar de Slovacia la numărul de proprietari
Datele aferente anului 2025 arată că 93,2% dintre români trăiau într-o locuință proprietate personală, un procent situat cu mult peste media Uniunii Europene, care este de 68,5%. De altfel, doar 6,8% din populația țării locuiește cu chirie, în timp ce media europeană a chiriașilor ajunge la 31,5%.
Cu toate acestea, ponderea proprietarilor din România a înregistrat un ușor declin în ultimii ani. După ce în 2023 țara noastră deținea recordul absolut în UE, cu o rată de 95,6%, procentul a coborât la 94,3% în 2024 și la 93,2% în 2025. În acest ultim an, România a pierdut prima poziție în clasamentul european în favoarea Slovaciei, care a atins o rată a proprietății de 93,8%.
Paradoxul sărăciei în propria casă
O particularitate izbitoare a pieței locale este faptul că statutul de proprietar nu este rezervat doar celor cu venituri mari. Din contră, diferența dintre familiile vulnerabile și restul populației este minimă la acest capitol.
În rândul românilor expuși riscului de sărăcie — cei ale căror venituri se află sub pragul de 60% din venitul median —, 90,2% dețin locuința în care trăiesc. Procentul este aproape dublu față de media europeană de 47,8% și plasează România pe primul loc în UE la această categorie, depășind state precum Croația (89,9%), Ungaria (82,0%) și Slovacia (81,9%). Practic, dacă la nivelul blocului comunitar peste jumătate dintre persoanele vulnerabile financiar stau cu chirie, în România proporția acestora nu atinge nici măcar o zecime.
În plus, aproape toate gospodăriile extinse din România — cele alcătuite din minimum trei adulți și copii, în care trăiește 20,1% din populație (un procent de peste două ori mai mare decât media europeană) — își duc traiul în proprietăți personale.
„Multe gospodării dețin active valoroase, dar au venituri reduse din care trebuie să acopere întreținerea locuinței, utilitățile și celelalte cheltuieli curente”, explică Raul Putilean, Market Expansion Partner al Finax România.
Raul Putilean. Foto: arhiva personala De ce devine imobilul o povară în situații de criză
Deși deținerea unei case oferă un avantaj pe termen lung, lipsa banilor lichizi transformă orice cheltuială neprevăzută într-un risc major pentru bugetul familiei.
„Locuința proprie oferă stabilitate și poate reprezenta o formă importantă de protecție patrimonială, mai ales la pensionare. Totuși, capitalul blocat într-un imobil este dificil de accesat rapid atunci când apare o urgență financiară. Reversul îl reprezintă costurile de întreținere și șocurile neprevăzute, precum creșterea facturilor la energie sau reparațiile majore. Pentru gospodăriile cu venituri reduse, astfel de cheltuieli pot împinge bugetul la limită, pot întârzia formarea unui fond de urgenta financiare și pot conduce treptat la îndatorare.” Raul Putilean, Market Expansion Partner al Finax România
Strategii pentru crearea unei plase de siguranță
Pentru a ieși din această vulnerabilitate, familiile ale căror venituri sunt puternic afectate de rate trebuie să înceapă prin eliminarea datoriilor scumpe. Prioritatea absolută o reprezintă achitarea cardurilor de credit, a descoperirilor de cont și a creditelor de consum purtătoare de dobânzi mari. O soluție eficientă poate fi consolidarea mai multor credite într-un singur împrumut cu o dobândă mai avantajoasă, însă doar după o evaluare riguroasă a costului total.
„Un credit ipotecar are, de regulă, un cost mai redus decât datoriile de consum și poate fi optimizat prin refinanțare sau ajustarea maturității, dacă aceste opțiuni reduc costul total și presiunea asupra bugetului. După stabilizarea datoriilor, următorul obiectiv poate fi construirea unui fond inițial de aproximativ 25.000 de lei. Inclusiv vânzarea obiectelor pe care nu le mai folosim poate accelera acest proces.” Raul Putilean, Market Expansion Partner al Finax România
Odată ce datoriile au fost stabilizate și a fost creat acest prim prag, pasul următor vizează extinderea rezervei financiare până când aceasta poate acoperi cheltuielile esențiale pe o perioadă cuprinsă între trei și șase luni. Dacă bugetul o permite, un reper eficient este direcționarea automată a circa 10% din venitul net către economii, imediat după încasarea salariului. Această rezervă funcționează ca o plasă de siguranță vitală în fața pierderii locului de muncă sau a urgențelor, oferind o reală stabilitate financiară, scrie hotnews.ro .
Explorează subiectele:
