Capcana PSD din spatele reformei: de ce își aruncă peste bord propriii primari
Reorganizarea administrativ-teritorială in varianta PSD Foto: Inquam Photos/ George Călin. Colaj
La prima vedere, inițiativa Partidului Social Democrat de a redesena harta administrativ-teritorială a României pare o mișcare împotriva propriului interes. Formațiunea deține cea mai vastă rețea de primari și consilieri locali din țară, în special în mediul rural, iar o tăiere masivă a unităților administrative ar lăsa fără fotolii mii de aleși social-democrați. Tocmai acest paradox alimentează suspiciunile legate de sinceritatea unui proiect pe care șefii PSD îl declară acum „mai mult decât necesar”, după ani în care au tolerat și au întreținut fărâmițarea administrativă.
Cum vrea PSD să taie în carne vie, dar abia peste un an
Proiectul de reorganizare este pus sub coordonarea europarlamentarului PSD Dragoș Benea, însă termenul asumat de partid trădează lipsa de grabă: documentul final și propunerile concrete ar urma să fie gata abia în martie 2027, înaintea debutului viitorului exercițiu financiar european. Justificarea oferită de Benea este că viitoarele fonduri europene de coeziune vor fi mai reduse, iar anumite regiuni ale țării riscă să se afunde în sărăcie și subdezvoltare, fără șanse de redresare.
Până la fapte, social-democrații defilează cu o așa-numită „matrice a sustenabilității”, un algoritm de punctare care ar urma să decidă ce localități merită să existe pe cont propriu și care trebuie desființate prin comasare, în funcție de șase criterii:
- populația și evoluția demografică;
- sustenabilitatea economică;
- capacitatea administrativă;
- conectivitatea;
- accesul la servicii de bază;
- alți indicatori de viabilitate funcțională.
Pe baza acestui punctaj s-ar stabili dacă o unitate administrativ-teritorială poate supraviețui financiar și poate atrage bani europeni. Printre scenariile luate în calcul de PSD se numără comasarea obligatorie a comunelor cu mai puțin de 3.000 sau chiar 5.000 de locuitori, ceea ce ar duce la închiderea multor primării și la dispariția funcțiilor de primar, viceprimar și consilier local. Totodată, planul vizează comasarea unor județe sărace și reducerea numărului total de județe, pentru a le crește capacitatea de absorbție a fondurilor naționale și europene, totul sub supravegherea unor comitete județene însărcinate cu colectarea datelor și aplicarea reformei.
Un pariu din care PSD nu mai are cum să iasă basma curată
Deși proiectul este privit cu neîncredere din cauza istoricului partidului, George Jiglău, lector universitar, cercetător și analist politic la Departamentul de Științe Politice al Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca și la Centrul pentru Studiul Democrației, apreciază că social-democrații au împins subiectul atât de departe încât o retragere i-ar ridiculiza complet.
„Eu cred că nu-s doar declarații. Părerea mea este că sunt setați să facă această reformă administrativă. Este prima dată de la Dragnea încoace când s-a discutat atât de intens dinspre PSD despre reforma administrativ-teritorială. Înainte de asta a fost o tentativă în perioada guvernării Boc, dar s-a opus UDMR la acea vreme. Nu i-am mai văzut niciodată pe cei de la PSD să vorbească, chiar și la nivel declarativ, atât de decis că fac această treabă și îmi este greu [să cred] că vor da înapoi” — George Jiglău.
Totuși, specialistul de la UBB privește cu rezervă variantele vehiculate în spațiul public, inclusiv scenariul unei hărți cu 16 județe, avertizând că o astfel de abordare pare mai degrabă o tăietură mecanică decât o soluție reală de dezvoltare.
„Dincolo de implicații, este important să vedem cum se va face această reformă. Nu știu dacă acea propunere este pe bune, adică dacă este asumată politic. Și mă refer la cea cu cele 16 județe sau câte erau pe harta aia care circula în public. Dacă aia este o variantă de luat în calcul, nu mi se pare că anunță ceva neapărat pozitiv. Mi se pare că e ceva mecanic. Deocamdată sunt însă cel mult variante de lucru și zvonuri și cred că este prea devreme să ne pronunțăm până nu vedem ceva oficial. Dar eu cred că se întâmplă. Acuma, care sunt interesele lor până la capăt și cât de mare este sacrificiul, aici deja intervin altele. Cred că este și o zonă așa pur declarativă, care nu știm dacă este sinceră până la capăt, dar cred că mai este și o zonă prea asumată politic ca să mai dea înapoi. Adică ar fi un pic caraghios să mai dea înapoi acum” — George Jiglău.
Strategia ascunsă: cum își limitează social-democrații pierderile pentru 2028
Dincolo de discursul oficial despre eficiență și fonduri europene, presupusul sacrificiu al aleșilor locali ai PSD ar ascunde o manevră de supraviețuire politică. Împinși în fața electoratului într-un context tot mai ostil, primarii PSD nu mai reprezintă o garanție a succesului, nici măcar în condițiile alegerilor într-un singur tur. Astfel, prin comasarea localităților, conducerea partidului s-ar putea debarasa chiar de aleșii vulnerabili care riscă să tragă partidul în jos.
„Ei au adoptat discursul ăsta: «uite, este un sacrificiu al PSD că are așa de mulți aleși locali». Pe de altă parte, însă, s-ar putea să anticipeze faptul că nu o să aibă așa de mulți cum au avut înainte. Eu așa interpretez. Chiar și cu alegeri locale într-un singur tur, chiar și cu primari în funcție, care în mod normal sunt avantajați, creșterea AUR și creșterea eventualei alianțe care se prefigurează între PNL și USR îi lasă pe cei de la PSD în niște poziții foarte vulnerabile. Deci s-ar putea să fie o variantă prin care să mai reducă din pierderile electorale la alegerile locale și vom vedea care vor fi implicațiile pe alegerile parlamentare, pe circumscripțiile județene. Pentru că, dacă dispar județele actuale, și acolo va fi o discuție interesantă pe legislația electorală” — George Jiglău.
În cele din urmă, miza reală a reorganizării depășește sfera administrativă și va rescrie regulile competiției politice pentru toate formațiunile, în funcție de modul în care PSD va alege să își impună proiectul.
„Interesele politice și poziționarea PSD-ului, dar și a celorlalte partide politice, vor fi în funcție de propunerea care se va afla pe masă, fie a Guvernului, pentru asumare, fie a Parlamentului. Vom vedea, până la acea propunere, cum se va poziționa fiecare partid. Eu cred că toți vor trebui să-și reconfigureze gândirea în perspectiva lui 2028, în funcție de ce iese aici, la reorganizarea administrativ-teritorială” — George Jiglău.
Explorează subiectele:
