Cât ar câștiga bugetarii potrivit unui proiect al noii legi a salarizării. Salariul președintelui țării ar putea crește cu 10.000 de lei

Noua lege a salarizării ar putea schimba modul de calcul al salariilor din sistemul bugetar. Deocamdată, nu a fost publicat oficial niciun proiect de act normativ, iar drafturile apărute în spațiul online au fost respinse de Ministerul Muncii.

FOTO: Arhivă

„Având în vedere informațiile vehiculate recent în spațiul public referitoare la proiectul de lege a salarizării unitare, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale atrage atenția că documentele care circulă nu provin de la instituția noastră și nu reprezintă o formă oficială”, transmite ministerul într-un comunicat.

Instituția adaugă că nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind legea salarizării unitare.

„În momentul în care va exista o variantă agreată de toți decidenții politici, proiectul de lege va fi prezentat în mod transparent și supus procesului legal de consultare publică.”

Potrivit unui document consultat de ProTV , legea stabilește o serie de coeficienți pe baza cărora urmează să fie calculate salariile personalului plătit din fonduri publice.

Premierul Ilie Bolojan a confirmat într-un interviu la Europa FM caracterul oficial al documentului la care televiziunea citată a avut acces, explicând că, începând de săptămâna viitoare, vor începe primele discuții pentru definitivarea unei „forme agregate” a proiectului de lege.

„De săptămâna viitoare vom avea primele discuții, în așa fel încât să ajungem la o formă agregată, pentru că mai sunt încă câteva aspecte care trebuie clarificate.

Această formă va intra într-o transparență, într-o dezbatere publică și, la final, va ajunge în Parlamentul României și sper să existe un acord transpolitic pentru susținerea acestei legi și să nu transformăm asta, din nou, într-un ping-pong de promisiuni care nu pot fi onorate”, a declarat Ilie Bolojan.

Așadar, ProTV a prezentat o serie de exemple ale salariilor pe care le vor primi angajații din sistemul bugetar după noua lege. Trebuie subliniat că salariile sunt calculate prin raportarea la salariul mimin care urmează să crească din iulie la 4.325 lei brut.

Cât ar putea câștiga președintele României

În zona demnitarilor, coeficienții ajung până la 8,00 pentru Președintele României ceea ce ar duce la un salariu brut de 34.600 de lei, în timp ce premierul și șefii Parlamentului au 7,00 (30.275 lei), iar miniștrii 6,26 (27.074 lei).

În prezent, președintele României are un salariu de aproximativ 24.960 de lei brut, în timp ce șefii Parlamentului au indemnizații mai mici, situate în jurul valorii de 20.000–24.000 de lei brut.

În administrația locală, primarul general al Capitalei ar ajunge la 5,89 (25.474 lei), în timp ce în localitățile mici salariile scad până la 4,35 (18.814 lei). În prezent, primarul Capitalei câștigă 24.150 de lei brut.

În educație, diferențele sunt mari: rectorii ajung la 5,50 (23.788 lei), profesorii universitari până la 4,00 (17.300 lei), iar în preuniversitar salariile pornesc de la 1,84 (7.958 lei) și ajung la 2,35 (10.164 lei).

În sănătate, managerii de spitale pot ajunge la 5,50 (23.788 lei).

În justiție, judecătorii de la Înalta Curte ajung la 6,00 (25.950 lei), în timp ce debutanții pornesc de la aproximativ 3,01 (13.018 lei).

În cazul preoților, salariile sunt între 6.142 și 6.920 lei brut.

În sistemul de apărare și ordine publică, funcțiile de vârf ajung la aproximativ 5,00 (21.625 lei), iar nivelul mediu se situează între 11.764 și 15.527 lei.

Actuala lege, în vigoare din 2017, a dus în timp la diferențe mari între categorii de angajați.

Cheltuielile cu salariile au crescut puternic în ultimii ani (de la 118 miliarde lei în 2022 la 164 miliarde în 2024), ajungând să reprezinte peste 30% din veniturile statului, motiv pentru care salariile au fost înghețate în 2024 și 2025.

Noua lege propune limitarea diferenței dintre cel mai mic și cel mai mare salariu la un raport de 1:8 (față de 1:12 acum) și stabilește că toate drepturile salariale vor fi acordate exclusiv prin această lege, eliminând beneficiile din alte acte. Rămân însă excepții pentru instituții precum Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) sau Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).