Ce i-au răspuns românii unui libanez îndrăgostit de țara noastră/„Nu m-aș muta aici pentru o Românie ieftină, acea Românie dispare”
Privită din exterior, România poate părea un refugiu ideal pentru un nou început, însă realitatea cotidiană le rezervă adesea surprize celor care o judecă doar prin prisma costurilor reduse. O analiză sinceră a avantajelor și neajunsurilor vieții din țara noastră a ieșit la iveală după ce un cetățean străin a cerut opinii înainte de a se reloca definitiv.
Numărul cetățenilor din afara granițelor care aleg să lucreze sau să se stabilească în România înregistrează un avânt vizibil în ultimii ani. Fenomenul nu se limitează doar la marile centre urbane, ci ajunge până în mediul rural, unde tot mai mulți străini cumpără case tradiționale în sate pitorești pentru a-și schimba stilul de viață.
Tot mai mulți străini au decis să se stabilească în România. Foto: Magnific.com
Această tendință este confirmată și de entuziasmul unui bărbat în vârstă de 40 de ani, originar din Orientul Mijlociu, care a mărturisit pe platforma Reddit că ia în calcul stabilirea definitivă în România, după ce a călătorit în peste 35 de state.
„Sunt un bărbat din Orientul Mijlociu și mă gândesc să-mi încep anii 40 într-o țară cu totul nouă. Am fost în peste 35 de țări în viața mea și, la vârsta și în momentul acesta, cred că România le întrece pe toate. Costuri de trai accesibile, o țară potrivită pentru familie, multe locuri pentru plimbări și activități, o economie predictibilă, proprietăți imobiliare accesibile, stabilitate politică – nimic prea extravagant pentru gustul meu – și probleme pe care simt că le pot gestiona singur. Fiind singur, mă gândesc ca, în cele din urmă, să mă căsătoresc și să-mi întemeiez o familie în România”, a explicat acesta pe Reddit.
Pentru a valida această perspectivă optimistă, libanezul a adresat comunității online o serie de întrebări punctuale: cum sunt percepute firmele românești în spațiul comunitar, dacă există riscul deprecierii puterii pașaportului românesc, cât de plauzibilă este extinderea conflictului armat cu Rusia și dacă România s-ar putea lovi pe viitor de provocări majore privind imigrația.
Între iluzia unei țări ieftine și presiunea inflației
Reacțiile românilor au temperat rapid entuziasmul viitorului expat. Utilizatorii au atras atenția că sintagma „România accesibilă” este valabilă doar pentru cei care sosesc cu rezerve financiare consistente sau cu salarii plătite la nivel vest-european, nu și pentru cei care depind de veniturile obținute local.
Internauții au semnalat valul de scumpiri la alimente, utilități, chirii și carburanți. Un respondent a atras atenția asupra mitului proprietăților ieftine, arătând că locuințele din marile municipii au atins niveluri foarte mari de preț, iar creditele sunt greu de accesat. Acesta a nuanțat perspectiva asupra atractivității țării:
„Proprietățile nu mai sunt atât de accesibile pe cât își imaginează mulți străini. Prețurile din marile orașe au crescut enorm, iar finanțarea este scumpă. Totuși, dacă ai un venit bun, alegi orașul potrivit și nu depinzi complet de sistemul public pentru fiecare aspect al vieții, România poate oferi o calitate excelentă a vieții. Eu nu m-aș muta aici pentru «România ieftină». România aceea dispare încet. M-aș muta pentru combinația încă foarte bună dintre siguranță, libertate, tehnologie, servicii, natură, viață de familie și costuri rezonabile”, a punctat românul.
Un alt internaut i-a recomandat libanezului o vizită prealabilă de prospectare înainte de a lua o decizie definitivă, nominalizând orașe precum Brașov, Sibiu sau Cluj ca posibile destinații adaptate nevoilor sale.
Contrastele economice și provocările birocrației
Tema stabilității economice și a predictibilității invocate de bărbat a stârnit replici tăioase și ironice. Românii au subliniat deficitul bugetar mare, devalorizarea leului în raport cu euro, modificările anuale de taxe și modul ineficient de colectare a veniturilor publice.
La remarca unui comentator care l-a întrebat retoric când a vizitat ultima oară țara dacă vede aici stabilitate politică, libanezul a replicat că propria sa percepție este condiționată de situația dramatică din Liban: „Vin din Liban, așa că ideea mea despre stabilitate este foarte subiectivă. Am văzut lucruri mult mai rele”.
În plus, utilizatorii au ilustrat discrepanța uriașă dintre infrastructura digitală din mediul privat – unde viteza internetului, soluțiile bancare și aplicațiile de plată funcționează impecabil – și sistemul administrativ de stat. Birocrația stufoasă, nepotismul, dosarele cu șină și procedurile învechite transformă demersurile antreprenoriale într-o provocare epuizantă, chiar dacă statutul de simplu angajat poate asigura un trai liniștit.
Geopolitică, afaceri și fenomenul integrării
În ceea ce privește aspectele internaționale, românii și alți expați i-au risipit temerile. Un cetățean german stabilit pe plan local încă din 2017 a remarcat că o societate înregistrată în România nu întâmpină deficiențe de imagine în cadrul Uniunii Europene, menționând totodată că o confruntare armată directă a Rusiei cu o țară protejată de tratatul NATO este improbabilă din cauza riscurilor enorme pe care Moscova le-ar înfrunta.
În privința imigrației, comentariul libanezului a generat ironii, unii utilizatori evidențiind paradoxul unui potențial imigrant îngrijorat de numărul de veniți. Alți participanți la discuție au explicat că, deși prezența muncitorilor străini este din ce în ce mai comună în aglomerările urbane, societatea românească rămâne preponderent conservatoare, iar adaptarea depinde direct de învățarea limbii și asimilarea culturii.
Statisticile oficiale confirmă această schimbare demografică. Datele Inspectoratului General pentru Imigrări indicau aproximativ 172.000 de străini cu drept de ședere valabil la finalul lui 2022, nivel care a urcat la circa 240.000 în 2024 și a trecut de 242.000 la începutul lunii iulie 2026. Cele mai mari contingente provin din Nepal, Sri Lanka, India, Republica Moldova și Bangladesh.
Doar în primele trei luni ale anului 2026 au fost eliberate aproape 37.000 de avize de muncă, iar dinamica forței de muncă este confirmată și de cele 5.365 de permise pentru schimbarea angajatorului procesate între 27 aprilie și 7 iulie 2026. Bucureștiul, Ilfovul și județul Constanța rămân principalele motoare ale încadrării lucrătorilor de peste hotare, fiind urmate de centre economice precum Cluj, Timiș, Brașov și Sibiu.
Explorează subiectele:
