Cercetat pentru propagandă legionară la ore, un profesor rămâne greu de demis

Dezvăluit public pe 19 noiembrie 2026, incidentul de la liceul din Pitești a atras rapid intervenția autorităților judiciare. Inspectoratul de Poliție Județean Argeș derulează cercetări, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime împotriva umanității, răspândirea de concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, precum și pentru negarea sau minimalizarea Holocaustului.

Gravitatea acuzațiilor este amplificată de contextul în care ar fi fost făcute declarațiile. Marius Constantin, profesor suplinitor încadrat cu zece ore pe săptămână și autor al mai multor culegeri de teste de istorie utilizate pentru Bacalaureat și admiterea la Academia de Poliție, preda chiar materia „Istoria evreilor. Holocaustul”. Introdusă ca disciplină obligatorie tocmai cu scopul de a combate antisemitismul și fascismul, ora de curs ar fi fost folosită de cadrul didactic pentru a le spune elevilor că evreii „conduc lumea”, că aceștia ar fi câștigat Al Doilea Război Mondial, că amploarea Holocaustului ar fi fost „exagerată” și că în București ar funcționa școli speciale unde evreii învață cum să „conducă lumea”.

La nivelul unității de învățământ, conducerea a sesizat poliția și a format o comisie de disciplină, iar directoarea liceului are calitatea de martor în dosarul penal instrumentat de procurori.

catalog cancelarie profesori

Cazul profesorului radicalizat la fascism, din Pitești, analizat de un fost ministru al Educației Foto: Mediafax

Legi clare pe hârtie, sancțiuni greu de dus până la capăt

Din punct de vedere juridic, un astfel de derapaj poate atrage simultan două forme de răspundere. Pe plan penal, promovarea publică a ideologiilor fasciste și negarea sau minimalizarea Holocaustului sunt pedepsite de legea în vigoare cu închisoare între 6 luni și 5 ani și cu interzicerea unor drepturi. Pe plan administrativ, Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 include explicit printre abateri „manifestarea convingerilor politice și prozelitismul religios în spațiul școlar”, prevăzând sancțiuni graduale: de la avertisment scris și tăieri salariale de până la 15% pe o perioadă cuprinsă între o lună și șase luni, până la excluderea din comisiile examenelor naționale și desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

În practică însă, aplicarea pedepsei maxime se dovedește anevoioasă. Un exemplu recent datează din martie 2025, când un profesor de Religie de la Colegiul Național „B.P. Hasdeu” din Buzău, care propagase mesaje legionare la clasă, și-a păstrat postul, fiind sancționat doar cu diminuarea salariului cu 15% pe șase luni și cu interdicția de a participa timp de trei ani la examene și la competiția pentru gradația de merit.

Fostul ministru al Educației Mircea Dumitru, actual vicepreședinte al Academiei Române, confirmă că obstacolul principal nu ține de lipsa normelor, ci de protecția oferită de legislația muncii și de ritmul lent al reformelor:

„Dincolo de mustrările și criticile care pot veni din partea colegilor, a părinților sau a elevilor, legislația muncii din România este destul de permisivă cu persoanele care comit astfel de abateri, iar desfacerea contractului de muncă este foarte dificilă. Recent am observat, fără să urmăresc în detaliu, că Ministerul Educației și inspectoratele școlare au unele inițiative de a interveni mai prompt în astfel de situații, mergând până la desfacerea contractului de muncă. Rămâne de văzut ce se va întâmpla, pentru că schimbările legislative se produc de obicei foarte greu și foarte târziu.”

— Mircea Dumitru, fost ministru al Educației

Strategii guvernamentale versus dinamica din cancelarie

La nivel central, autoritățile au lansat mai multe demersuri menite să prevină radicalizarea în mediul școlar. În iulie 2025, Ministerul Educației a redactat un proiect de „Cod de conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură și negării Holocaustului”, aflat în circuitul interinstituțional și programat pentru implementare în toate școlile preuniversitare până în 2027.

Acestuia i se adaugă Strategia Națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, pusă în consultare publică în noiembrie 2026. Documentul stabilește ca, începând cu 2027, o sută de unități școlare să treacă anual printr-o evaluare a riscurilor, alături de inspectoratele școlare, în timp ce aproximativ 4.000 de consilieri și psihologi școlari ar urma să fie instruiți pentru a identifica și gestiona cazurile sensibile. În paralel, între 2024 și 2026, SRI a derulat proiectul „Previsio”, menit să inventarieze indiciile timpurii ale radicalizării, iar poliția le-a solicitat școlilor să urmărească climatul intern și să semnaleze comportamentele suspecte.

Mircea Dumitru privește însă cu rezervă eficiența pârghiilor pur administrative și susține că prevenția autentică depinde de solidaritatea profesională din interiorul catedrelor:

„Prevenirea contaminării cu extremism ar putea funcționa atunci când există un spirit de grup și de echipă între profesorii aceleiași discipline — în acest caz, istorie și științe sociale — astfel încât situațiile să fie sesizate mai din timp, iar ceilalți colegi să aibă o influență pozitivă asupra persoanei predispuse la radicalizare. Totuși, motivele radicalizării sunt foarte diferite, altfel astfel de situații nu pot fi prevăzute cu ușurință. Vrem să știm când, de ce și cum se radicalizează cineva. Este însă foarte greu ca un director sau directorul de arie curriculară să intervină. Din punct de vedere administrativ, este foarte greu ca autoritatea școlară sau inspectoratele să intervină.”

— Mircea Dumitru, fost ministru al Educației

De ce tac elevii în fața derapajelor de la catedră

Nici reacția elevilor nu reușește, de regulă, să oprească din fașă astfel de discursuri, din cauza ierarhiei tradiționale din clasă. Fostul ministru atrage atenția că posibilitatea unui tânăr de a contesta un profesor variază în funcție de vârstă și maturitate, dar că sistemul însuși descurajează spiritul critic încă din primii ani de școală:

„Ceea ce poate face un tânăr într-o astfel de situație depinde de vârsta elevului. La gimnaziu, un copil este încă fragil și îi este greu să aibă o atitudine critică față de profesor, mai ales când își formează convingerile. La liceu însă, când elevii sunt deja formați, au lecturi și uneori chiar experiență politică — ceea ce este de dorit —, mai mulți elevi cu atitudine ar putea combate manifestările extremiste. Când astfel de afirmații apar la ore, ar trebui ca imediat, în timp real, să aibă loc o discuție în care elevii să aibă curajul să-și spună părerea. Dacă profesorul îi sancționează apoi, de exemplu cu o notă mică tocmai pentru că au avut curajul să critice opinii radicale și periculoase politic, atunci ar putea fi luate măsuri administrative mai serioase împotriva acelui cadru didactic. Problema este că elevii sunt educați să fie obedienți, să asculte de autoritate și să tacă pentru a nu fi pedepsiți; îi învățăm de mici acest comportament deficitar.”

— Mircea Dumitru, fost ministru al Educației

Explorează subiectele:

Mircea Dumitru educație extremism


Citește și:

populare
astăzi

1 Primele dovezi palpabile ale concubinajului dintre Nicușor Dan și PSD

2 Acordul Trump-Putin-Xi din China care zguduie ordinea mondială postbelică

3 Cristela Georgescu acuză în Italia supravegherea sa și anularea turului doi

4 Premieră mondială / Turcia pune în serviciu avioanele de vânătoare fără pilot

5 Metoda germană de aerisire a locuinței iarna. Cum elimini umezeala fără să pierzi căldura