Confiscarea telefoanelor la ore, considerată abuz: ce soluții au școlile
În România, regulile care interzic smartphone-urile la ore sunt încălcate frecvent, motiv pentru care unele unități de învățământ au amenajat spații dedicate pentru depozitarea dispozitivelor. Totuși, fostul ministru al Educației Mircea Dumitru avertizează că unitățile școlare trebuie să limiteze utilizarea telefoanelor fără a apela la interdicții totale sau la sancțiuni exagerate.
„Confiscarea unui dispozitiv este un abuz. Fără nicio îndoială. E vorba de proprietatea cuiva și, chiar dacă vorbim de autoritatea școlară, un profesor nu are cum să confiște telefonul elevului. Nu există niciun fel de lege sau regulament care să permită asta, iar interzicerea trebuie făcută, dacă se poate face, în general, într-o manieră gradată.”
— Mircea Dumitru, fost ministru al Educației
Potrivit acestuia, elevii ar trebui să aibă dreptul să vină la școală cu telefoanele, iar regulamentele interne să stabilească exact unde și cum sunt păstrate dispozitivele pe parcursul lecțiilor.
„Ce pot face profesorii, pe baza unui regulament acceptat de către comitetul de părinți, este să le ceară elevilor să își lase telefoanele într-un dulap sau într-un sertar, astfel încât să aibă acces la ele în timpul pauzelor, dar nu și în timpul orelor, când trebuie să se concentreze asupra activităților de la clasă.”
— Mircea Dumitru, fost ministru al Educației
Un cadru normativ clar îi ferește și pe dascăli de eventuale conflicte. „Dacă respectă un regulament, atunci profesorii nu mai sunt trași la răspundere pentru că ar avea un comportament abuziv, discreționar sau arbitrar”, explică Mircea Dumitru. El adaugă, din propria experiență la catedră, că problema nu îi vizează doar pe elevi, ci și pe studenți, care ajung să fie distrași de ecrane în timpul cursurilor și seminarelor.
Aparatele de bruiaj, o soluție ilegală testată în trecut
În încercarea de a bloca accesul la dispozitive, unele instituții au recurs în trecut la metode extreme. Mircea Dumitru a relatat că, în urmă cu mai mulți ani, la un concurs profesional găzduit în spațiile Universității din București — fără a fi însă un examen al instituției de învățământ superior — au fost instalate aparate de bruiaj.
Demersul a intrat rapid în conflict cu legea. „Ulterior, s-a dovedit că folosirea aparatelor de bruiaj nu era legală și au existat discuții cu autoritatea națională care reglementează utilizarea acestor dispozitive. Nu îmi mai amintesc toate detaliile, dar, după știința mea, astfel de mijloace de bruiaj nu au mai fost acceptate în România”, a precizat fostul ministru. De altfel, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) interzice aceste echipamente în România, inclusiv din cauza riscului de a perturba comunicațiile de urgență.
Cum afectează telefonul atenția și unde începe încălcarea intimității
Chiar și atunci când dispozitivul nu este ținut pe bancă, simpla lui prezență poate rupe ritmul învățării. Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, atrage atenția asupra costului cognitiv al întreruperilor.
„Un student urmărește o explicație, primește o notificare și verifică ecranul. Câteva secunde pot fi suficiente pentru a pierde legătura dintre două idei. Revenirea la curs presupune un efort suplimentar, mai ales când informația este complexă”, explică specialista. Impactul este cu atât mai mare atunci când mesajul are conținut sensibil: „Uneori, mesajul primit are o încărcătură emoțională. Poate fi o veste de acasă, un conflict sau o discuție din care tânărul se teme să nu fie exclus. Telefonul ajunge în buzunar, dar o parte din atenția lui rămâne acolo”.
În privința limitelor autorității școlare, Gabriela Marc subliniază că orice măsură devine abuzivă dacă este arbitrară, umilitoare, disproporționată ori încalcă dreptul la viață privată. Psihologul face o distincție fermă între reținerea temporară a aparatului, conform procedurilor agreate, și gesturi precum citirea conversațiilor private ale elevului sau blocarea nejustificată a legăturii cu familia în momente critice.
De pildă, un copil al cărui părinte se află internat în spital are nevoie de un canal sigur și rapid prin care să poată primi vești, chiar dacă telefonul este depozitat în timpul orelor. „Din perspectiva atașamentului, pentru un copil aflat într-o perioadă dificilă, posibilitatea de a lua legătura cu un adult de încredere poate avea o semnificație emoțională profundă. A ști că poate cere ajutor îl poate face să se simtă mai în siguranță”, punctează Gabriela Marc.
Reguli construite împreună cu elevii și exerciții de autocontrol
Pentru a evita disputele, școala, părinții și elevii ar trebui să agreeze în prealabil câteva aspecte practice: intervalele permise pentru utilizare, locul de păstrare, răspunderea în cazul deteriorării aparatului, precum și excepțiile medicale ori procedurile pentru urgențe.
Implicarea directă a tinerilor în redactarea acestor norme poate schimba atitudinea față de restricții. „Mi-aș dori ca școlile să îi implice pe elevi și în construirea regulilor, întrucât atunci când sunt ascultați și înțeleg scopul unei măsuri, au mai multe motive să coopereze”, susține Gabriela Marc.
Pe lângă regulamente, ea propune exerciții de conștientizare a obiceiurilor digitale. După intervale de lucru fără acces la ecran, profesorii îi pot întreba pe elevi dacă au simțit impulsul de a-și verifica mesajele, dacă s-au temut că ratează ceva sau dacă s-au concentrat mai ușor — o practică utilă pe termen lung pentru dezvoltarea autocontrolului. Totodată, pentru copiii care folosesc telefonul ca refugiu în fața singurătății, a neliniștii sau a stărilor de copleșire, interdicția nu este suficientă fără sprijin emoțional și alternative sănătoase de gestionare a momentelor grele.
În opinia psihologului, limitarea accesului la telefon creează un cadru mai bun pentru studiu, însă „reducerea accesului la telefon poate crea condiții mai bune pentru învățare, dar nu garantează, de una singură, rezultate școlare mai bune”.
De la atenția fragmentată la provocarea inteligenței artificiale
Consecințele verificării compulsive a telefonului se văd și dincolo de notele din catalog, avertizează consilierul vocațional Aurora Oprea. Întreruperile repetate afectează consolidarea cunoștințelor, lăsând elevii cu informații disparate, fără legături logice între ele — un obstacol inclusiv în procesul de orientare profesională și de descoperire a propriilor aptitudini.
„Piața muncii actuală și viitoare recompensează capacitatea de a rezolva probleme complexe, ceea ce necesită atenție susținută”, afirmă specialista.
Există însă și scenarii în care dispozitivul devine un instrument didactic valoros, cu condiția să fie folosit punctual, limitat în timp și sub coordonarea profesorului. Aurora Oprea dă exemplul liceului unde învață fiul său, unde tehnologia este integrată în anumite lecții: „Atunci când profesorul folosește o aplicație de pian sau o animație celulară, telefonul devine un simulator profesional la scară mică. Elevul experimentează practic, își testează aptitudinile (kinestezice, muzicale, vizuale) și înțelege că tehnologia este un mijloc de producție și învățare, nu doar o jucărie”. În restul timpului, elevii păstrează aparatele în ghiozdan, pe modul avion, ori în cutii așezate la catedră — o regulă pe care fiul său o respectase și în școala generală, unde fiecare clasă dispunea de un loc de depozitare după pauză.
O provocare și mai recentă pentru profesori o reprezintă utilizarea inteligenței artificiale la rezolvarea temelor și cerințelor. „Când elevul copiază cerința în chat și primește un răspuns structurat în 3 secunde, el elimină exact etapa în care se formează rețelele neuronale noi”, avertizează Aurora Oprea. Ea atrage atenția asupra capcanei înțelegerii aparente: „Elevul citește răspunsul generat de IA, i se pare logic și clar, și are impresia falsă că a înțeles subiectul. În realitate, recunoașterea unei idei bine formulate de altcineva nu este același lucru cu capacitatea de a o produce singur”.
„Piața muncii va căuta oameni capabili să verifice, să critice, să contextualizeze și să corecteze ceea ce produce inteligența artificială. Un elev care nu a exersat niciodată analiza pe cont propriu în școală nu va avea cunoștințele de bază necesare nici măcar pentru a-și da seama când IA greșește sau oferă un răspuns superficial.”
— Aurora Oprea, consilier vocațional
Din acest motiv, consilierul vocațional pledează pentru integrarea controlată a tehnologiei, adaptată obiectivului fiecărei lecții, astfel încât tinerii să dobândească atât abilități digitale, cât și capacitatea de a gândi independent.
Cum gestionează alte țări telefoanele, inclusiv în pauze
În timp ce România limitează la nivel național folosirea telefoanelor în principal pe durata orelor — lăsând școlilor libertatea de a adopta măsuri suplimentare, după cum amintește Aurora Oprea —, alte state merg mult mai departe. O analiză publicată în 2026 de European School Education Platform arată că 13 țări din Uniunea Europeană aplicau deja interdicții pe întreaga durată a zilei școlare, printre care Franța, Italia, Austria, Irlanda, Belgia și Portugalia.
- Franța: Din anul școlar 2026-2027, interdicția se extinde și la licee, conform Ministerului francez al Educației. Telefoanele nu pot fi utilizate nici în pauze, fiind păstrate în dulapuri individuale, cutii colective sau huse speciale blocate până la plecare, cu excepții pentru motive medicale și situații justificate.
- Anglia: Un ghid obligatoriu al Departamentului pentru Educație, aplicabil din septembrie 2026, impune restricționarea accesului pe tot parcursul zilei, inclusiv în pauza de prânz și între ore, respectarea normelor fiind verificată în inspecțiile școlare.
- Italia: Potrivit analizei European School Education Platform, restricțiile au fost extinse în 2024 pentru elevii de până la 14 ani — vizând inclusiv pauzele și activitățile educaționale — și au fost introduse din 2025 și în licee, cu derogări pentru elevii cu nevoi educaționale speciale.
- Belgia: Regulile variază în funcție de comunitatea lingvistică și ciclul de învățământ. În comunitatea flamandă, din septembrie 2025, majoritatea elevilor nu mai au voie să folosească telefoane sau alte dispozitive inteligente pe durata prezenței obișnuite la școală. Pentru anumite clase superioare de liceu, obligația vizează doar lecțiile, însă școlile o pot extinde și pot reține temporar aparatele, cu obligația de a le returna cel târziu la finalul programului.
- Țările de Jos: Din 2024, dispozitivele sunt interzise în timpul orelor, iar fiecare școală își stabilește propriul regulament pentru pauze.
Dincolo de Europa, Gabriela Marc menționează practica unor școli din Statele Unite, unde elevii introduc telefoanele în huse magnetice ce pot fi deschise abia la sfârșitul orelor. La rândul său, Mircea Dumitru amintește că în Australia și în unele universități europene examenele se desfășoară după reguli stricte: fără telefoane sau laptopuri în sală și cu lucrări redactate exclusiv pe hârtie.
Diversitatea acestor abordări arată că școlile pot opta fie pentru simpla depozitare a telefoanelor la ore, fie pentru interzicerea lor pe toată durata programului. Indiferent de variantă, regulamentele trebuie să lase loc excepțiilor pentru urgențe, motive medicale și alte situații justificate.
Explorează subiectele:

