China construiește cel mai mare baraj din lume în Himalaya / Riscurile seismice și impactul asupra a 130 de milioane de oameni
În inima Munților Himalaya, pe unul dintre cele mai spectaculoase și totodată periculoase trasee fluviale din Asia, China a demarat construcția unui sistem de baraje de proporții uriașe, un proiect menit să redefinească echilibrul energetic al regiunii și să stârnească ample dezbateri globale.
Lucrările la acest ambițios proiect hidroenergetic, denumit Motuo (sau Medog), au fost demarate de autoritățile de la Beijing în iulie 2025 pe râul Yarlung Tsangpo, în Tibet. Cu o investiție estimată la până la 168 de miliarde de dolari, proiectul este conceput pentru a transforma zona într-un centru energetic global.
Concret, este vorba despre un complex de baraje și infrastructuri hidrotehnice, care va valorifica diferența uriașă de altitudine a râului. Apa va fi deviată printr-o rețea extinsă de tuneluri săpate în masivul Namcha Barwa, urmând să coboare aproximativ 2.000 de metri pe o distanță de circa 50 de kilometri. Această schemă va permite generarea unei cantități record de energie electrică, scrie Live Science .
Estimările indică o producție anuală de circa 300 de terawați-oră, o cifră de aproximativ trei ori mai mare decât cea a celebrei hidrocentrale de la Barajul Celor Trei Defilee și chiar peste producția hidroenergetică anuală a unor state precum Statele Unite.
În ciuda potențialului energetic masiv, zona aleasă pentru construcție este una extrem de dificilă și vulnerabilă. Râul Yarlung Tsangpo străbate unul dintre cele mai adânci canioane din lume înainte de a se transforma în Brahmaputra, în India și Bangladesh. Acolo, fluviul reprezintă o sursă vitală de apă pentru peste 130 de milioane de oameni.
Pe lângă dimensiunea impresionantă a proiectului, specialiștii atrag atenția asupra riscurilor majore. Platoul Tibetan este recunoscut drept una dintre cele mai active regiuni seismice de pe planetă. Cutremurele recente din zonă au ridicat deja semne de întrebare serioase privind siguranța unor infrastructuri de asemenea anvergură, având în vedere că excavările masive, tunelurile și acumulările de apă pot amplifica instabilitatea geologică.
Un alt factor de îngrijorare este topirea accelerată a ghețarilor din Himalaya, un fenomen asociat schimbărilor climatice, care ar putea crește exponențial riscul de inundații și alte dezastre naturale în regiune.
Impactul proiectului depășește sfera ecologică, având și implicații geopolitice semnificative. Brahmaputra este esențială pentru agricultură, consumul de apă și echilibrul ecologic din India și Bangladesh. Orice modificare a debitului sau a transportului de sedimente ar putea afecta direct milioane de oameni și fertilitatea terenurilor din aval. Sedimentele aduse de fluviu joacă un rol crucial în menținerea solurilor agricole și în stabilitatea Deltei Gange-Brahmaputra, una dintre cele mai dens populate și vulnerabile regiuni ale lumii în fața creșterii nivelului mării.
Pe fondul acestor îngrijorări, proiectul este privit de unii și ca un potențial instrument strategic, oferind Chinei un control sporit asupra uneia dintre cele mai importante resurse de apă ale Asiei.
Deși autoritățile chineze susțin că investiția va contribui la reducerea emisiilor și la tranziția către energie curată, criticii avertizează că efectele asupra mediului, siguranței regionale și comunităților din aval ar putea fi semnificativ mai mari decât beneficiile estimate în prezent.
Explorează subiectele:
