Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

China pregăteşte lansarea unei misiuni istorice spre faţa nevăzută a Lunii

Agenţia spaţială chineză a intrat pe ultima sută de metri înainte de lansarea, prevăzută vineri, 7 decembrie, a misiunii robotice Chang'e 4 de aselenizare pe faţa nevăzută a Lunii, prima misiune de aselenizare în emisfera selenară pe care nu o putem vedea niciodată de pe Pământ, conform unui material publicat joi de SPACE.com.

Misiunea Chang'e 4 va fi lansată cu ajutorul unei rachete portante Long March 3B, vineri, la ora 18:30 GMT (sâmbătă, 8 decembrie, 2:30 A.M., ora Chinei).

Dacă totul va merge conform planului, modulul de aselenizare şi roverul autonom Chang'e 4 vor aseleniza în craterul Von Karman din bazinul selenar South Pole-Aitken (SPA) la capătul unui zbor spaţial de 27 de zile. Chang'e 4 continuă misiunea de succes Chang'e 3 care a trimis pe Lună un modul de aselenizare şi un rover autonom denumit Yutu (iepurele de jad) în decembrie 2013.

Pentru a asigura succesul misiunii Chang'e 4, China a lansat satelitul de telecomunicaţii Queqiao în cursul lunii mai. Satelitul Queqiao se află poziţionat în punctul Lagrange (L2) dintre Pământ şi Lună - punctul dintre Pământ şi Lună în care atracţiile gravitaţionale ale celor două obiecte cosmice, combinate cu forţa centrifugă, sunt în echilibru. Astfel satelitul rămâne staţionar şi va asigura comunicaţiile dintre echipa de control a misiunii Chang'e 4 şi roverul de la suprafaţa Lunii.

De pe Pământ nu putem vedea decât o singură faţă a Lunii, deoarece satelitul natural al Pământului are o perioadă sinodică egală cu perioada sa de revoluţie (27,3217 zile), aflându-se în rotaţie sincronă cu Pământul. Emisfera selenară invizibilă de pe Terra nu a fost fotografiată şi cartografiată decât cu ajutorul sondelor spaţiale, prima fiind sonda sovietică Luna 3, în 1959. Primii oameni care au văzut-o, în mod direct, au fost astronauţii din echipajul misiunii Apollo 8, pe orbită în jurul Lunii în 1968.

Planurile Beijingului privind explorarea selenară nu se opresc însă la misiunea Chang'e 4. După aceasta există proiectele unor serii de misiuni robotice la suprafaţa Lunii care vor pregăti o aselenizare cu echipaj uman peste aproximativ 15 ani. Cheia reuşitei acestor proiecte este construcţia rachetei portante Long March 9, ce ar urma să fie testată în zbor undeva în intervalul 2028 - 2030. Această rachetă ce va fi cu adevărat uriaşă, va avea capacitatea de a transporta spre Lună echipaje umane în capsule mai mari şi mai grele decât cele folosite în perioada programului american Apollo din anii '60 - '70.

Olanda participă la această misiune cu un spectrometru radio pe frecvenţe joase. De asemenea, modulul de aselenizare va fi dotat cu un instrument pentru monitorizarea emisiilor de sodiu. Alte două instrumente vor fi variante modernizate ale unor instrumente folosite în misiunea Chang'e 3: o cameră care să monitorizeze aselenizarea şi o cameră topografică. Printre instrumentele noi folosite în această misiune se numără unul pentru analizarea prafului selenar (Lunar Dust Analyser - LDA), unul pentru analiza câmpurilor electrice (Electric Field Analyser - EFA), Plasma and Magnetic Field Observation Package (PMFOP), un seismometru selenar (LS) şi un interferometru radio (VLF Radio Interferometer - VRI) pentru observaţii astronomice".

Roverul selenar va fi dotat cu o cameră panoramică, un radar capabil să penetreze solul şi un spectrometru în infraroşu, cărora li se adaugă un instrument pentru analiza undelor seismice şi un al doilea receptor radio VLF (VRR)

Programul de explorări selenare al Chinei a început în 2007 cu misiunea Chang'e 1, care a presupus amplasarea pe orbita circumlunară a unei sonde simple. În 2010, sonda Chang'e 2 a fost, de asemenea, trimisă pe orbita lunară, după care a fost trimisă "la plimbare" prin Sistemul Solar, punctul culminant al misiunii fiind trecerea pe lângă asteroidul 4179 Toutatis în 2012.

În 2013 sonda Chang'e 3, care a transportat roverul Yutu, a realizat prima aselenizare lină din 1976, în era misiunilor Apollo, şi până în prezent.

Toate aceste misiuni au reuşit să aducă mai aproape China de realizările obţinute încă de la jumătatea secolului trecut de SUA şi URSS. Misiunea Chang'e 4 constituie însă o premieră la scară planetară. Nimeni nu a asolizat pe faţa nevăzută a Lunii din cauza problemei comunicaţiilor. Miza ştiinţifică a unei astfel de misiuni este însă considerabilă. Prezenţa pe faţa nevăzută a Lunii blochează complet comunicaţiile radio de pe Pământ, şi deschide o perspectivă fără precedent asupra semnalelor radio din Univers.AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 BREAKING! Act diplomatic de RESPECT fără precedent făcut de SUA față de România! Document ISTORIC!

2 Să nu îndrăzniți, asasinilor! CCR ar putea arunca azi în aer Justiția din România! Cod ROȘU!

3 LIVE Curtea Supremă a tras din nou la sorți completurile de 5. Noua componență. Tarcea: A început un asalt

4 EXPLOZIV! Moise Guran / Ticăie statul român – semne că sfârșitul guvernului PSD e aproape și că își orchestreaz…

5 O întrebare în ziua depunerii moțiunii de cenzură: Are președintele curaj să-l desemneze pe V.Ponta premier, s…

recomandări

Te ia DNA: Catalin Chereches

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Da, pisica asta chiar există