China și „Râul Ceresc”: ambiția de a devia ploile din Tibet pentru a combate seceta
China a demarat unul dintre cele mai îndrăznețe programe de modificare a vremii la nivel mondial, având ca scop combaterea deficitului de apă din zonele sale nordice și vestice. Cunoscut sub numele de „Tianhe”, sau „Râul Ceresc”, inițiativa viza intensificarea precipitațiilor deasupra Platoului Tibetan și redirecționarea unei părți din umiditatea adusă de musoni către regiunile afectate de secetă.
Baraj construit de China în Tibet/FOTO: Profimedia
Amploarea acestui proiect a generat un interes semnificativ la nivel global, dar și numeroase întrebări referitoare la limitele tehnologiei actuale și la posibilitatea de a controla fenomene climatice atât de complexe, după cum a relatat Live Science .
Tehnologia în lupta cu deficitul de apă
În regiunea de sud-vest a Chinei, echipe de specialiști utilizează rachete și alte echipamente pentru a disemina în atmosferă anumite particule chimice, cu scopul de a facilita formarea picăturilor de apă în nori. Acest procedeu, cunoscut sub denumirea de „însămânțarea norilor” (cloud seeding), este aplicat de zeci de ani în diverse colțuri ale lumii pentru a mări șansele de apariție a ploilor sau ninsorilor.
Peste 50 de state, inclusiv Statele Unite, implementează această tehnică, însă China este recunoscută ca cel mai mare operator de programe de acest tip. Conform datelor furnizate de autoritățile chineze, zeci de mii de persoane sunt implicate în activități de modificare a vremii, iar investițiile în domeniu se ridică la miliarde de dolari.
Susținătorii acestor programe afirmă că ele au contribuit la creșterea volumului de precipitații în anumite zone. Totuși, numeroși cercetători subliniază că eficiența însămânțării norilor depinde esențial de condițiile meteorologice preexistente, iar măsurarea cu precizie a rezultatelor rămâne o provocare.
Platoul Tibetan, sursa de apă a Asiei
Proiectul Tianhe a vizat în mod special Platoul Tibetan, o zonă adesea denumită „castelul de apă al Asiei”. De aici își au originea unele dintre cele mai importante fluvii ale continentului, asigurând resurse de apă pentru aproximativ două miliarde de oameni.
În același timp, această regiune se confruntă cu impactul schimbărilor climatice. Fenomene precum topirea accelerată a ghețarilor, alterarea regimului precipitațiilor și procesele de deșertificare generează incertitudini majore privind securitatea resurselor de apă pe termen lung.
Lansat în 2018, Tianhe își propunea să capteze o parte din umiditatea transportată de musonii din sud și să stimuleze căderile de precipitații pe o suprafață extinsă a platoului. Obiectivul era creșterea debitului Fluviului Galben și transferarea unei părți din resursele de apă care alimentează în mod natural bazinul fluviului Yangtze către regiunile mai aride din nordul Chinei.
Scepticism și abandon
La momentul lansării, estimările autorităților sugerau că proiectul ar putea genera un volum suplimentar de apă echivalent cu aproximativ 7% din consumul anual al Chinei.
Aceste previziuni au fost întâmpinate cu scepticism de o parte a comunității științifice. Mai mulți specialiști au argumentat că obiectivele programului depășesc capacitățile tehnologice actuale și că este nerealistă ideea de a controla fluxurile de umiditate atmosferică la o scară atât de vastă.
Criticii au evidențiat că procesele meteorologice sunt influențate de o multitudine de factori interconectați, ceea ce face extrem de dificilă anticiparea efectelor unor intervenții masive asupra regimului precipitațiilor.
Pe măsură ce dezbaterile s-au intensificat, anvergura proiectului a fost treptat redusă. O versiune mai restrânsă a programului era încă în analiză în 2022, însă ulterior a dispărut din comunicările oficiale. Absența sa din cel mai recent plan cincinal al Chinei a alimentat speculațiile conform cărora programul „Râul Ceresc” ar fi fost abandonat în mod discret.
O viziune amplă asupra mediului
Tianhe se înscrie într-o strategie mai amplă a Chinei de a gestiona provocările climatice și de mediu prin intermediul unor proiecte inginerești de anvergură.
Pe lângă inițiativele de modificare a vremii, autoritățile chineze investesc masiv în construcția de baraje uriașe, derulează campanii extinse de împădurire și lansează proiecte de transformare a ecosistemelor.
Susținătorii acestor demersuri susțin că ele sunt indispensabile pentru a face față presiunilor generate de schimbările climatice și de cererea crescândă de resurse.
Pe de altă parte, o parte a cercetătorilor avertizează că intervențiile asupra sistemelor naturale pot avea consecințe greu de anticipat. În contextul Platoului Tibetan, preocupările se concentrează în special asupra posibilelor efecte asupra circulației musonilor și a echilibrului climatic regional.
Proiectul Tianhe rămâne un exemplu elocvent al amplorii provocărilor cu care se confruntă statele în fața schimbărilor climatice, dar și al tentației de a adopta soluții tehnologice gigantice pentru a le rezolva.
Explorează subiectele:
