Fostul senator, fondatorul partidelor Umanist şi Conservator şi al trustului de presă Intact – “soluţia imorală” – Dan Voiculescu a fost eliberat din închisoare după nici 3 ani de detenţie, deşi a fost condamnat la 10 ani pentru spălare de bani în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de cercetări alimentare (ICA). 

Voiculescu a ieşit din puşcărie, deşi nu a achitat prejudiciul total de peste 100 de milioane de euro din dosarul ICA (60 de milioane de euro prejudiciu principal şi alte peste 40 de milioane de euro produsul infracţiunii, adică veniturile aduse lui Voiculescu de bunurile furate). Produsul infracţiunii s-a recuperat, deşi încă sunt probleme, însă din prejudiciul principal de 60 de milioane de euro s-a reuşit preluarea doar a 2 milioane de euro. Cu alte cuvinte, aproape 60 de milioane de euro au rămas de recuperat, scrie  Români Curată .

Vezi mai jos o analiză a cauzelor care au condus la nerecuperare şi cine ar fi vinovaţii:

– procurorii DNA care au început târziu ancheta şi, între timp, Voiculescu a apucat să îşi pună averea la adăpost,

– judecătorii de la Tribunal care ar fi dispus verificări în strainătate doar pentru identificarea averii persoanelor fizice Dan, Camelia şi Corina Voiculescu (fiicele mogului), nu şi a averii firmelor al căror beneficiar real ar putea fi familia magnatului,

– Fiscul care a a comis greşeli în procesul de executare şi i-a dat lui Voiculescu şansa de a acţiona în instanţă şi de a bloca astfel vânzarea unor imobile confiscate,

– Agenţia de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) şi Guvernul care se lăudau la sfârşitul anului trecut că vor da în reutilizare publică blocul turn Grivco şi fostul sediu al Antenei 3.

Condamnat pe noul cod, eliberat pe vechiul

Deşi a fost condamnat pe noul cod penal de către celebra judecătoare Camellia Bogdan, Voiculescu a fost eliberat pe vechiul cod întrucât a beneficiat de principiul legii penale celei mai favorabile. Or în vechiul cod, deţinuţii care au peste 60 de ani sunt eliberaţi când execută o treime din pedeapsă, nu jumătate, ca în noul cod. Aşadar, Dan Voiculescu care are peste 70 de ani, ar fi trebuit să execute 3 ani şi 4 luni. Pe 8 august, el ar fi împlinit 3 ani de când se afla în detenţie, însă 5 luni le-ar fi câştigat scriind cărţi şi prestând diverse munci în penitenciar, de la tâmplărie la măturat. În plus, în vechiul cod nu este prevăzută condiţia de a achita prejudiciul pentru a putea fi eliberat.

Eliberat, deşi nu a achitat prejudiciul

Prin urmare, Dan Voiculescu a fost eliberat din detenţie, deşi din prejudiciul de 60 de milioane de euro, la care se adaugă alte 40 de milioane de euro, produs al infracţiunii (adică veniturile aduse lui Voiculescu de bunurile furate) – în total peste 100 de milioane de euro – statul nu a recuperat decât în jur de 40 de milioane de euro.

S-a recuperat “produsul infracţiunii”

Şi această sumă este pusă totuşi sub semnul întrebării întrucât 30 de milioane de euro reprezintă valoarea clădirilor şi terenurilor Grivco, ICA şi fostul sediu al Antenei 3 din Şoseaua Bucureşti – Ploieşti. Deşi acestea au fost trecute în proprietatea statului, ele nu pot fi vândute întrucât sunt grevate de diverse litigii iniţiate de Voiculescu în instanţă.

Doar 2 milioane de euro recuperate din prejudiciul principal de 60 de milioane de euro

Însă chiar dacă din aşa numitul produs al infracţiunii (în principal confiscările dispuse de instanţă) în valoare de peste 40 de milioane de euro, Fiscul a reuşit să recupereze cea mai mare parte, prejudiciul principal din dosar (de 60 de milioane de euro) a fost recuperat doar în mica masură. Doar 2 milioane de euro din cele 60.

Cine sunt responsabili

Dacă stai de vorbă cu reprezentanţii instituţiilor implicate în dosar, vei constata că dau vina unii pe alţii. DNA pe Fisc, Fiscul pe DNA şi, mai nou, pe ANABI, agenţia recent înfiinţată care e menită să monitorizeze întreg procesul de recuperare şi de administrare a bunurilor sechestrate.

1. Primii vinovaţi sunt procurorii DNA

Aceştia au început urmărirea penală împotriva lui Dan Voiculescu abia pe 24 septembrie 2008 în condiţiile în care mogulul apucase să îşi pună averea la adăpost pe numele fiicelor. Aceasta nu înseamnă că este imposibil de recuperat. Se poate face prin procedura confiscării extinse sau de la terţi.

Însă este mai greu de pus în practică. Astfel instanţa a fost nevoită să ceară confiscarea de la fetele lui Voiculescu a chiriilor obţinute încă din 2006, în calitate de acţionari ai companiei Grivco, în urma cedării acţiunilor de către tatăl lor:

“Dispune confiscarea următoarelor bunuri:

de la numita Voiculescu Corina -irela a sumelor încasate în calitate de acţionar al Compania Grivco Sa Bucureşti începand cu data de 06.06.2006, conform contractului de donaţie autentificat sub nr. (…), pe parcursul derulării contractului de închiriere nr. (….) între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 37,375% începand cu data de 06.06.2006, sumă care se va calcula de organele care vor pune în executare prezenta decizie penală (…)

– de la numita Voiculescu Camelia Rodica a sumelor încasate în calitate de acţionar al Compania Grivco Sa Bucureşti începand cu data de 06.06.2006, conform contractului de donaţie autentificat sub nr. (….), pe parcursul derulării contractului de închiriere nr. (….) între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 39,125% începand cu data de 06.06.2006, sumă care se va calcula de organele care vor pune în executare prezenta decizie penală (…)”, se arată în sentinţa definitivă din 8 august 2014 pronunţată de judecătorii Curţii de apel Bucureşti Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea.

Fiscul a calculat, prin urmare, cât au de achitat fetele lui Voiculescu: 28.672.047 de lei. Aceşti bani au fost recuperaţi integral întrucât  Direcţia Executări Cazuri Speciale a reuşit să confişte acţiuni şi imobile aflate pe numele fetelor mogulului din Bucureşti, Ilfov şi Predeal.

Dan Voiculescu, sărac lipit

Problema e că Dan Voiculescu personal nu mai are mare lucru pe numele lui. Fiscul a mai găsit 2.347.216 lei, dar şi acţiuni Grivco la Crescent, plus 6 terenuri în Buftea, a căror valoare nu a fost încă stabilită. 100.000 de euro au fost găsiţi într-un cont al companiei Crescent Commercial and Maritime Cipru deschis la BRD SA.

Voiculescu apucase să împrumute bani înainte de punerea sub sechestru

Fiscul ar mai putea pune mâna pe nişte bani pe 31 decembrie 2023, atunci când devin scadente două împrumuturi acordate de Dan Voiculescu: 12.440.000 de lei dat fiicei celei mari, Camelia Voiculescu şi 2,7 milioane de dolari daţi partenerei sale de viaţă, Elena Voiculescu. Cele două femei au calitatea juridică de terţ poprit.

Aceeaşi calitate o au şi directorul Antenei 3, Mihai Gâdea şi Daniel Constantin, fostul preşedinte al partidului fondat de Dan Voiculescu. Gâdea a luat 695.000 de lei de la Voiculescu, conform declaraţiilor de avere ale fostului senator. Fiscul a pus poprire pe o ratele lui Gâdea şi Daniel Constantin către Voiculescu. Cei doi au făcut contestaţie în instanţă. Constantin a pierdut procesul, Gâdea încă se mai judecă.

Poprire pe pensia lui Voiculescu de 2200 de lei

Potrivit unei anchete de presă a Centrului pentru Investigaţii Media (CIM), Voiculescu are o pensie de 2.200 de lei pe care Fiscul a pus poprire. Pe o treime din ea, adică 700 de lei, aşa cum spune legea.

Potrivit jurnaliştilor de la CIM, chiar dacă Voiculescu locuieşte într-o casă spectaculoasă, pe un domeniu de 4 hectare, cu deschidere la Lacul Corbeanca, locuinţa nu îi aparţine lui, ci partenerei sale de viaţă, Elena Voiculescu. Ea nu este soţia lui, deşi are acelaşi nume.

Notă. Procurorul care a instrumentat dosarul lui Dan Voiculescu, Emilian Eva, a fost arestat la rândul lui pentru corupţie, iar acm este în faza de judecată. 

2. Judecătorii de la Biroul Executări Penale al Tribunalului Bucureşti

Responsabili pentru faptul că în conturile lui Voiculescu din străinatate nu s-au găsit foarte mulţi bani ar putea fi şi magistraţii de la instanţa de executare, Tribunalul Bucureşti. Judecătoarea Camelia Bogda i-a reclamat pe aceştia la DNA întrucât nu ar fi dispus prin comisii rogatorii căutarea tuturor conturilor ascunse din străinatate ale companiilor lui Voiculescu, al căror beneficiar real ar fi el.

Judecătoarea Camelia Bogdan este nemulţumită că magistraţii de la Tribunalul Bucureşti au dispus verificări în strainătate doar pentru identificarea averii persoanelor fizice Dan, Camelia şi Corina Voiculescu, nu şi a averii firmelor al căror beneficiar real ar putea fi familia magnatului.

Potrivit judecătoarei Bogdan, colegii ei de la Tribunal nu au cerut autorităţilor din Cipru identificarea “bunurilor mobile, imobile, conturilor, activelor, acţiunilor” firmelor Abacus (Cyprus) Limited, Grivco SRL, Coly Secretarial Limited, Romanian-American Development Company LTD şi Crescent Commercial & Maritime (Cyprus) Limited. 

Între timp, în acest an, judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, Camelia Bogdan, a fost exclusă din magistratură de CSM, însă decizia a fost contestată la ICCJ. 

3. Fiscul este şi el pe lista responsabililor pentru problemele privind nerecuperarea prejudiciului de la Dan Voiculescu

ANAF-ul condus de Gelu Ştefan Diaconu ar fi greşit procedura de evaluare a clădirilor confiscate de la Voiculescu în sensul că din comisia de evaluare nu a făcut parte şi un reprezentant al acestuia. Această chichiţă i-a permis mogulului să atace în instanţă şi să blocheze procesul de valorificare a acestor imobile. o decizie într-unul dintre aceste procese complicate a fost chiar pe 19 iulie.

4. De vină sunt şi ANABI şi Guvernul

Deşi la sfârşitul anului trecut, reprezentanţii Agenţiei de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) se lăudau pe site-ul propriu că au scos la vânzare turnul Grivco, fostul sediu al Antenelor şi sediul ICA şi că – în caz că nu se vând – le vor da în folosinţă unor instituţii publice, acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum.

Preşedintele ANABI, Cornel Călinescu, declara în noiembrie 2016 că „două instituţii publice au solicitat ca sedii două imobile confiscate, în termenul de 45 de zile în care se analizează reutilizarea acestor spaţii”. Era vorba de blocul Grivco şi fosta redacţie a Antenelor. Le puteţi găsi şi acum pe site-ul.

Potrivit unor surse din cadrul Fiscului, Guvernul ar fi decis să nu dea în folosinţă aceste sedii pentru că sunt grevate de litigii de evaluare din pricina greşelii ANAF de a nu include în comisia de evaluare şi un reprezentant al fostului proprietar Dan Voiculescu, care are drept de preemţiune la cumpărare.

Prin urmare, deşi anul trecut, Fiscul a reuşit să scoată din sedii trustul Intact şi redacţia Antena 3, spaţiile stau nefolosite şi consumă bani. Aceasta în timp ce zeci de instanţe şi parchete din ţară plătesc chirii de zeci de mii de euro lunar pentru sedii. De exemplu, DIICOT achită o chirie lunară de 56.500 de euro pentru sediul central din Bucureşti, iar CSM, peste 33.000 de euro. 

Distribuie Distribuie Comentarii