Ciucă: Avem datoria de a onora memoria celor care s-au opus dictaturii, indiferent de partidul din care au făcut parte

Ciucă: Avem datoria de a onora memoria celor care s-au opus dictaturii, indiferent de partidul din care au făcut parte

Premierul României a venit cu precizarea cu ocazia comemorării lui Iuliu Maniu și Ion Mihalache, amândoi morți în închisorile comuniste, în 1953 și 1963, cei doi fiind părinții fondatori ai Partidului Național Țărănesc.

Comemorăm azi două mari personalități ale istoriei noastre: Iuliu Maniu și Ion Mihalache. Cei doi au marcat politica interbelică și au rămas, până în ultima clipă, apărătorii valorilor democratice, ai statului de drept și adversari ai dictaturii. Aflate la zece ani distanță, 5 februarie 1953 și 5 februarie 1963 sunt zilele în care Iuliu Maniu și apoi Ion Mihalache au murit în închisorile Sighet și respectiv Râmnicu Sărat, în care au fost aruncați de regimul criminal comunist. Faptele lor sunt o lecție de onoare și de demnitate, dar și un prilej de reflecție asupra răului adus de lagărul comunist, în care jumătatea de Est a Europei a fost aruncată de către ocupantul sovietic”, a scris pe pagina sa de Facebook Nicolae Ciucă.

Avem datoria de a condamna atrocitățile regimului comunist, dar și de a onora memoria celor care s-au opus dictaturii, indiferent de partidul din care au făcut parte. Ca prim-ministru și președinte al unui partid istoric, îi asigur pe români că guvernul pe care îl conduc ia în serios promovarea politicilor memoriei și a educării tinerei generații în spiritul adevărului. Cred cu tărie că acestea sunt condițiile de bază pe care putem construi România europeană, stabilă și democratică, pe care ne-o dorim toți”, mai arată liderul de la Palatul Victoria.

Cine a fost Iuliu Maniu

Iuliu Maniu s-a născut la 8 ianuarie 1873 în localitatea Șimleu Silvaniei, județul Sălaj, fiind înrudit cu preotul greco-catolic și omul politic Simion Bărnuțiu, unul dintre principalii lideri ai Revoluției de la 1848 în Transilvania și ai mișcării de emancipare națională a românilor transilvăneni.

Și-a petrecut primii ani la Șimleu Silvaniei și Bădăcin, urmând școala primară la Blaj, și apoi, colegiul reformat calvin din Zalău. Între 1891 și 1896 a studiat la Facultatea de Drept a Universității din Cluj, continuate la Universitățile din Budapesta și Viena, unde a obținut titlul de doctor în drept în anul 1896. A fost un membru activ al Societății Academice „Petru Maior”, îndeplinind ulterior și funcția de președinte al asociației.

Din 1897 a revenit în Transilvania, stabilindu-se la Blaj, unde a fost profesor de drept civil la Academia Teologică Greco-Catolică și avocat al Mitropoliei Greco-Catolice din localitate. Și-a început cariera politică în cadrul Partidului Național Român din Transilvania, fiind cooptat imediat în comitetul de conducere al partidului. În 1906 a fost ales deputat în Parlamentul din Budapesta, desfășurând o curajoasă activitate parlamentară în apărarea drepturilor românilor din Imperiul Austro-Ungar.

În 1915, în timpul Primului Război Mondial, a fost încorporat în Armata austro-ungară, luptând pe frontul italian. În 1918 a fost demobilizat, având o contribuție importantă la restabilirea ordinii în Viena, pe fondul tulburărilor determinate de disoluția monarhiei austro-ungare, fiind organizatorul unor detașamente militare românești alcătuite din foștii combatanți demobilizați. Tot la Viena, Iuliu Maniu a înființat Consiliul Național al Românilor din Transilvania, pentru a negocia drepturile majorității române din Transilvania.

Poitrivit paginii de Facebook a Arhivelor Diplomatice MAE, Iuliu Maniu s-a impus în conștiința publică drept unul dintre artizanii Unirii Transilvaniei cu România de la 1 decembrie 1918, alături de alte personalități, precum Gheorghe Pop de Băsești, Caius Brediceanu, Ștefan Cicio-Pop, Miron Cristea, Vasile Goldiș, Iuliu Hossu sau Alexandru Vaida-Voievod. Iuliu Maniu s-a numărat între organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România. În cuvântarea pe care a ținut-o cu ocazia Adunării naționale de la Alba Iulia, Maniu a spus: „Privim în înfăptuirea unității noastre naționale ca la un triumf al libertății românești”.

Mandatele din fruntea țării

Ulterior, la 2 decembrie 1918 a fost ales în funcția de ministru-prezident al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, îndeplinind, totodată, și funcția de ministru de interne. După dizolvarea Consiliului Dirigent la 4 aprilie 1920, relațiile dintre Iuliu Maniu și politicienii din București s-au înrăutățit, politicianul ardelean acuzând favorizarea Partidului Național Liberal și refuzând să participe la încoronarea suveranilor din 1922 și să voteze Constituția din 1923.

În 1926, Partidul Național Român din Transilvania s-a unit cu Partidul Țărănesc, condus de Ion Mihalache, constituind Partidul Național Țărănesc. Iuliu Maniu a fost ales președinte al partidului între 1926-1933 și 1937-1947, îndeplinind de mai multe ori prim-ministru al României: noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

2 Foarte interesante amănunte...

3 „Le-am spus atunci, foarte clar: Într-o lună începe războiul”

4 VIDEO Trebuie să vedeți asta! / Cine o avea interesul ca tot ce poate elimina Rusia din Ucraina să fie dat doar cu pipeta?

5 Nu le zice rău Ciucă...