Conflict pe legea salarizării: Profesorii amenință cu neînceperea anului școlar

Declarația șefului FSLI survine după ce premierul interimar, Ilie Bolojan, a indicat că respectarea integrală a promisiunilor făcute profesorilor în 2023 ar genera costuri de 8 miliarde de lei, o sumă de aproape trei ori mai mare decât cele 3 miliarde de lei prevăzute în actualul proiect de lege a salarizării.

Profesorii amenință că vor lua în calcul să nu înceapă noul an școlar. FOTO: Shutterstock

Guvernul se confruntă cu costuri ridicate și presiunea PNRR

Într-un context mai larg, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că negocierile cu sindicatele din Educație și Sănătate vor continua pentru aproximativ două săptămâni, în speranța finalizării unei forme a legii salarizării până la jumătatea lunii august. Însă, Ilie Bolojan a explicat că statul nu își poate permite să onoreze integral toate revendicările salariale din sectorul public, invocând tocmai situația profesorilor ca exemplu.

„În învățământ, unde, pe bună dreptate, sunt niște nemulțumiri, dar legate de așteptările pe care le au din 2023. Vă aduceți aminte când a fost greva din educație, atunci când s-a trecut de la Guvernul Ciucă la Guvernul Ciolacu, s-a dat o lege care a creat niște așteptări privind dinamica, adică creșterea salariilor în educație, că o să le crească salariul în educație aproape de nivelul medicilor. (..) Ceea ce, dacă am traduce astăzi în cifre, ar însemna că, la această lege, doar ca să crești salariile în educație pe baza promisiunilor făcute în lege în 2023, ar fi nevoie nu de 3 miliarde, cât sunt propuși astăzi în plus la educație, ci de 8 miliarde. Or nu există acești bani. Și atunci, pe bună dreptate, cei din educație, din moment ce li s-a promis, s-a dat și o lege că vor primi banii, așteaptă acum respectarea acestor angajamente.”
— Premierul interimar Ilie Bolojan

Premierul interimar a subliniat și urgența adoptării legii, menționând că aceasta reprezintă un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Această lege nu este perfectă, pentru că nu mulțumește toate categoriile de bugetari. Cu cât se adoptă mai repede, cu atât este mai bine. Dacă nu adoptăm și nu avem legea publicată până la 1 august, în primul rând pierdem cele 770 de milioane de euro pe care le-am luat în calcul când am format bugetul. Deci ar fi bine să nu pierdem acești bani”
— Ilie Bolojan

Simion Hăncescu: Promisiunile din 2023 au fost acte normative, nu vorbe vagi

Simion Hăncescu a contestat vehement atât suma de 8 miliarde de lei invocată de Bolojan, cât și interpretarea dată angajamentelor guvernamentale din 2023. Liderul sindical a reiterat avertismentul privind neînceperea anului școlar, dacă proiectul Legii salarizării nu va garanta creșterea tuturor veniturilor din învățământ pe o perioadă de cinci ani.

„Aceasta este o măsură pe care o vom lua în calcul, dar decizia finală aparține angajaților, după ce aceștia se vor întoarce în cancelarii. Profesorii sunt foarte indignați și așteaptă un deznodământ. Adică speranța noastră este că Legea salarizării nu va trece sau dacă va trece, să treacă în forma propusă de noi, în care să fie fiecare profesor așezat acolo unde este locul lui, unde se vede și evoluția în carieră, și în care debutantul să plece de la salariul mediu brut pe economie”
— Simion Hăncescu

Președintele FSLI a subliniat că actele normative adoptate după greva din 2023 conțineau prevederi clare, nu doar simple promisiuni:

„În ceea ce privește afirmațiile domnului Bolojan, există două aspecte unde nu este cinstit: în 2023 nu au fost promisiuni, ci acte normative. Este vorba despre Ordonanța de urgență nr. 57, care este încă în vigoare, și mai este vorba despre o declarație politică publicată în Monitorul Oficial de către fostul prim-ministru Nicolae Ciucă, fostul coleg al domnului Bolojan, în care acesta susține același principiu. Mai exact, ambele prevăd ca, în legea salarizării, salariul unui debutant să ajungă la nivelul salariului mediu brut pe economie. În mod evident, asta nu înseamnă că doar debutantul trebuie să beneficieze de creștere, așa cum au gândit actualii guvernanți în fantezia lor alături de domnul Bolojan. Practic, acum au oferit ceva debutanților, dar nu chiar salariul mediu brut pe economie, iar pentru ceilalți au înghețat salariile în aceeași grilă comprimată pentru următorii cinci ani”
— Simion Hăncescu

Hăncescu a respins, de asemenea, estimarea de 8 miliarde de lei, susținând că propunerile sindicatelor ar implica un cost de aproximativ 5 miliarde de lei.

„Iar în ceea ce privește suma de 8 miliarde de lei invocată de domnul Bolojan, aceasta nu rezistă verificării, deoarece valoarea reală este mai mică; aplicarea măsurilor propuse de noi ar însemna, de fapt, aproximativ 5 miliarde de lei. Acesta este adevărul și acesta este motivul pentru care, inclusiv la întâlnirea de la Cotroceni, am afirmat foarte clar că nu putem accepta o astfel de grilă, în care marea majoritate a profesorilor să rămână cu salariile înghețate timp de cinci ani.”
— Simion Hăncescu

Criza de personal, o problemă majoră pentru învățământ

Liderul sindical a avertizat că învățământul se confruntă cu o criză gravă a resurselor umane, care riscă să se agraveze din cauza măsurilor propuse de actuala lege a salarizării. Valul de pensionări și lipsa atractivității carierei didactice pentru tineri sunt factori ce contribuie la acest declin.

„Pentru că problema de fond este următoarea, și aici ar trebui să fie chiar decizia guvernanților, nu neapărat cerința noastră, dar, în primul rând, e vorba de un argument foarte important. Învățământul are o mare problemă cu resursa umană. Problema s-a agravat și din cauza măsurilor aberante luate tot de Domnul Bolojan anul trecut. Fără profesori bine pregătiți și motivați, nu poate fi salvat învățământul, pentru că trecem printr-un val de pensionări iar tinerii nu își mai doresc o carieră în acest domeniu. Cred că în cinci ani, la tot ce înseamnă științe exacte, va fi dezastru, iar la Matematică deficitul va ajunge la fel de rău cum este acum la Fizică și Chimie. Pentru că până anul acesta, Matematica era pe muchie. Studiile arată că, în următorii cinci ani, și Matematica va intra în aceeași zonă a deficitului uriaș de personal.”
— Simion Hăncescu

Solidaritate cu Sanitas și solicitarea de a renunța la proiectul legii salarizării

Federațiile sindicale din învățământ și-au exprimat sprijinul pentru colegii din sistemul sanitar, aflați în grevă generală, și au cerut autorităților să abandoneze proiectul legii salarizării în forma sa actuală. Sindicaliștii acuză Executivul de promovarea unui act normativ respins de majoritatea bugetarilor, considerând că forma extremă de protest la care au recurs medicii și asistenții este pe deplin legitimă.

„Forma extremă a luptei sindicale la care aţi recurs este legitimă, cauza principală fiind iresponsabilitatea Guvernului demis de a implementa, cu tot dinadinsul, proiectul legii salarizării contestat vehement de majoritatea salariaţilor din sectorul bugetar, inclusiv de către cei din sănătate şi din educaţie. Solicităm, la fel ca şi Federaţia Sanitas, renunţarea la această mizerie de proiect al legii salarizării”
— Federațiile sindicale din Educație, printr-un comunicat de presă

Reprezentanții profesorilor au criticat metodologia prin care a fost elaborat proiectul legislativ, acuzând modificări arbitrare ale coeficienților de ierarhizare și tăieri haotice de sporuri. Aceștia susțin că o lege a salarizării „serioasă” ar trebui să fie rezultatul unui dialog social real, după instalarea unui guvern legitim.

Pentru domeniul educației, proiectul Legii salarizării propune stabilirea salariilor de bază prin aplicarea unor coeficienți la valoarea de referință de 4.100 de lei, prevăzută pentru anul 2027. De asemenea, acesta înlocuiește gradația de merit cu un premiu de performanță și modifică diverse componente ale sistemului actual de salarizare, inclusiv indemnizația de dirigenție.