Coronavirus: Efecte pe termen lung la un bolnav din trei (studiu)
Cel puţin unul din trei bolnavi de COVID-19 spitalizaţi îşi vede sănătatea afectată pe termen lung, cu diferite organe afectate şi inclusiv probleme de ordin psihologic, relevă un studiu publicat luni, citat de AFP.
Articolul, publicat în revista Nature Medicine , este o sinteză a nouă cercetări pe acest subiect efectuate în Europa, SUA şi China şi menţionează epuizarea, dificultăţile respiratorii, anxietatea, depresia şi tulburările de stres post-traumatic printre cele mai frecvente simptome ale pacienţilor.
''Date fiind milioanele de persoane infectate cu SARS-CoV-2 în lume, povara pe termen lung asupra sănătăţii fizice, cognitive şi psihice este în faţa noastră. Fără îndoială că acum vedem doar vârful aisbergului'', notează autorul principal al articolului, Kartik Sehgal, medic oncolog şi profesor la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Harvard.
Virusul SARS-CoV-2 atacă în principal plămânii persoanei infectate, dar uneori dificultăţile respiratorii persistă pe termen lung, iar cercetările arată că acest coronavirus atacă şi alte organe, provocând complicaţii care merg de la inflamaţii cronice până la tulburări cardiovasculare.
Conform unui studiu italian descris în această sinteză, din 143 de bolnavi monitorizaţi după vindecare, circa 90% au acuzat cel puţin un simptom care a persistat la două luni de la externare, iar peste jumătate dintre ei mai multe simptome. Cele mai frecvente sunt oboseala intensă (53,1%), respiraţia dificilă (43,4%), durerile articulare (27,3%) sau durerile toracice (21,7%).
În trei cercetări efectuate în Franţa, Marea Britanie şi China, între 25% şi 30% dintre pacienţi au acuzat tulburări de somn la mai multe săptămâni după ce au depăşit faza acută a bolii, iar 20% intensificarea căderii părului.
Rezultatele privind sănătatea psihică sunt de asemenea preocupante. Astfel, din 402 pacienţi italieni, la o lună după externare 56% au fost diagnosticaţi cel puţin cu o afecţiune psihică, respectiv stres post-traumatic pentru 30% dintre ei, apoi depresie, anxietate etc.
În concluzie, autorii articolului subliniază că prevenirea deceselor cauzate de COVID-19 nu este de ajuns sub aspectul acţiunii medicale şi este nevoie să se aprofundeze efectele acestei boli pe termen lung. AGERPRES
