Corveta României, nepregătită de luptă: un expert critică dur achiziția și dotările

Într-un interviu, comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu a expus deficiențele semnificative ale noii corvete ușoare, aduse recent din Turcia, susținând că aceasta nu este o soluție reală pentru problemele cu care se confruntă Forțele Navale Române.

România are de sâmbătă o nouă navă de luptă

Noua „corvetă ușoară” nu face față într-o luptă serioasă. FOTO: Presidency

Întrebat despre utilitatea noii „corvete ușoare” în contextul nevoii de achiziții militare serioase, expertul a subliniat că aceasta nu rezolvă problemele structurale.

Comandorul Mateiu a declarat că achiziția a reprezentat un „fapt împlinit”, fără o bază clară în programe de înzestrare, cerințe operaționale sau licitații publice. Deși recunoaște că este un lucru pozitiv ca Marina Militară să aibă o navă, el ridică semne de întrebare cu privire la capacitățile sale reale.

Diferențele dintre corveta României și navele turcești din clasa Hisar

Expertul a fost apoi solicitat să detalieze aspectele negative.

Mateiu a explicat că, spre deosebire de Turcia, care și-a dezvoltat o industrie navală robustă, capabilă să construiască distrugătoare și fregate, corveta achiziționată de România este o versiune inferioară. El a menționat că nava noastră este prima din seria Hisar, vândută României după probe, în timp ce a doua navă din serie, destinată Turciei, va fi echipată cu lansatoare verticale, rachete antiaeriene și antinavă.

Ce înzestrare are, însă, nava României?

Nava României, în schimb, este dotată inițial doar cu un tun de 76 mm și două mitraliere, urmând să primească alte sisteme de armament la o dată neprecizată. Mateiu a descris-o ca pe o simplă navă de patrulare, punând sub semnul întrebării certificarea pentru elicoptere sau drone la pupa, existența unui sonar tractat (doar unul în prova fiind menționat) și performanța unui radiolocator 3D. El a semnalat riscul intrării într-un „ecosistem turcesc” fără garanții de continuitate pentru mentenanță și modernizare. Sistemul de propulsie, diesel-electric, este o noutate comparativ cu fregatele turcești și necesită verificări ale performanței.

Referitor la senzori și armament, care este situația?

În ceea ce privește senzorii, nava dispune de echipamentul minim necesar unei nave de patrulare (radar, sistem CIC). Singurul sistem de armament notabil este tunul turcesc de 76 mm, compatibil cu muniția OTO Melara. Deși platforma este nouă, în special la capitolul propulsie, Mateiu subliniază că este o navă de patrulare și nu are „în niciun caz capabilitățile de luptă ale unei corvete”. Mai mult, nici măcar capacitățile de patrulare nu sunt complete, necesitând înzestrări suplimentare, proces față de care expertul se declară „deloc optimist”.

Comparație: Forțele Navale Române vs. Forțele Navale Bulgare

Care este comparația capacităților militare navale românești cu cele ale Bulgariei?

Comandorul Mateiu a afirmat că, în prezent, Forțele Navale Bulgare sunt mult mai bine dotate. România poate spera ca viitoarele două nave de patrulare, ce urmează a fi construite la Mangalia în colaborare cu germanii, să atingă performanțele corvetelor bulgare, care au capacitate reală de luptă antisubmarină, apărare antiaeriană și luptă împotriva navelor de suprafață. Până atunci, o comparație este dificilă. Achiziția actuală este văzută ca o decizie politică, nu una militară, ridicând "mari întrebări" despre motivele din spatele ei.

Vulnerabilitățile noii nave a României într-o confruntare navală

În ce măsură ar putea face față această corvetă ușoară într-o luptă reală?

Nava are capacități foarte limitate de apărare antiaeriană, constând doar dintr-un tun de 76 mm și două mitraliere de 12,7 mm. Lipsesc sisteme esențiale precum Close-in Weapon System (CIWS) pentru apărare antirachetă și rachetele antiaeriene. Capacitatea de luptă antisubmarină este și ea deficitară , nefiind clară performanța sonarului și probabil lipsind tuburile lanse-torpile. În lupta antisuprafață, eficacitatea sa depinde de raza de acțiune a tunului de 76 mm. Misiunea principală este de a oferi o imagine tactică. Expertul se întreabă despre compatibilitatea sistemelor turcești cu alte echipamente și subliniază lipsa unui armament serios comparativ cu a doua navă de patrulare turcească din aceeași serie.

Sandu Valentin Mateiu este pesimist în privința „corvetei ușoare”

Comandorul Sandu Valentin Mateiu e dezamăgit de implicarea politicului în dotarea Armatei

Navele militare bulgare și conceptul lor de navă de patrulare

Ce echipamente militare au în dotare vecinii bulgari?

Bulgarii dețin două nave mult mai bine dotate, pe care le numesc "nave de patrulare", deși, prin înzestrarea lor, fac față luptei antiaeriene, antisuprafață și antisubmarine, având de fapt capacitatea de luptă a unor corvete. Mateiu accentuează că nava României nu este „pregătită de luptă”, fiind, în esență, în afara categoriei navelor de luptă. El a amintit eșecul programului inițial al corvetelor românești și apariția bruscă a acestei nave. Speranța rămâne ca cele două viitoare nave de patrulare, construite la Mangalia, să fie comparabile cu cele bulgare, care au sisteme integrate și armament superior, fiind construite chiar în Bulgaria. Expertul concluzionează că, la acest moment, România nu are termeni de comparație, iar un „minim minimorum” pentru Forțele Navale ar putea fi atins abia peste ani, începutul fiind considerat „prost și dictat de interese politice”.

Programele de înzestrare militară: „Forțele Navale vor fi formate din fărâmituri”

Care sunt principalele vulnerabilități legate de programele de înarmare ale Forțelor Navale Române?

Comandorul Mateiu a subliniat că modul în care sunt concepute programele de înzestrare pentru Forțele Navale Române reprezintă „cel mai periculos lucru”. El critică cheltuirea banilor fără un scop eficient, avertizând că rezultatul este o armată navală formată din „fărâmituri”: o navă de patrulare slab înarmată și două elicoptere cu rachete antinavă achiziționate la prețuri exagerate. Bulgaria, în schimb, este dată ca exemplu de bună practică.

Cum sunt judecate aceste programe și de ce Forțele Navale rămân cele mai slab dotate, în ciuda vulnerabilității litoralului?

Mateiu a atribuit această situație intereselor individuale și incapacității instituțiilor de stat de a servi statul, rezultând în programe care nu produc platforme navale capabile de luptă, ci o „continuă improvizație”. El a evidențiat un paradox: deși România atrage atenția aliaților asupra importanței Mării Negre și a pericolelor din regiune, înzestrarea Forțelor Navale rămâne deficitară, mai ales în contextul Convenției de la Montreux care limitează sprijinul naval al aliaților. Primul aspect criticat este achiziția unei nave dotate doar cu un tun, o situație similară cu cea a fregatelor acum peste două decenii.

Al doilea element este legat de costurile mari ale programelor (programul corvetelor era de miliarde), care atrag „pericolele comisioanelor și intereselor”. Există un paradox în România, unde „toată lumea moare după țărișoara asta”, dar, în realitate, „toată lumea se gândește la pielea dânsului și cum mai jupoaie ceva din țărișoară”, referindu-se la puterea politică, ceea ce duce la rezultate previzibile.

Coerența în achiziții: Tancuri și avioane F-35 versus Marina Română

Există programe costisitoare și în alte domenii, precum tancurile sau avioanele F-35.

Mateiu a recunoscut că în alte domenii, precum achiziția de tancuri sau avioane F-35, există „un dram de coerență”. Însă, în cazul Marinei, s-a „încercat marea cu degetul”, rezultatul fiind „doar niște tunuri”: o corvetă ușoară care nu este corvetă, două elicoptere la preț de șapte. El își exprimă speranța ca viitoarele două nave de patrulare construite la Mangalia să fie performante, comparabile cu cele bulgare, incluzând sisteme de apărare antiaeriană cu rachete la nivel MICA. În prezent, situația include corveta ușoară deja achiziționată, două nave de patrulare viitoare cu capacități aproape de corvetă și sisteme Close-in Weapon System de 35 mm. Expertul concluzionează că trebuie să ne „consolăm cu ceea ce a făcut conducerea politică” a țării, cu achiziții costisitoare și neperformante. Pentru a renaște, Marina are nevoie de două elemente esențiale: oameni (cu integritate, patriotism și competență) și nave. Fără aceste două, restul sunt doar „declarații”.

Explorează subiectele:

corvetăForțe Navale Româneapărare


Citește și:

populare
astăzi

1 BREAKING Guvernul Veștea, girat de președintele Nicușor Dan, a picat în Parlament

2 Hopa, ce avem noi aici?

3 O informație interesantă

4 Ucraina îl umilește din nou pe Putin. Inovațiile ucrainenilor erodează avantajul numeric al Rusiei

5 Așa arată un maimuțoi al păpușarilor...