Costul coșului de cumpărături în Europa: Unde se plasează România în comparația prețurilor de consum
Costul bunurilor și serviciilor de consum în țările europene prezintă variații semnificative, un „coș de cumpărături” identic putând ajunge să coste de aproape patru ori mai mult, în funcție de destinație. O analiză detaliată a datelor Eurostat evidențiază aceste disparități notabile între state, de la piețele costisitoare din nordul Europei până la cele considerabil mai accesibile din regiunile sud-estice.
FOTO: Shutterstock
Conform datelor furnizate de Eurostat , indicele nivelului prețurilor servește la compararea costurilor bunurilor și serviciilor de consum în fiecare țară cu media Uniunii Europene. Un prag de 100 reprezintă media UE; astfel, valorile superioare indică prețuri mai mari, în timp ce cele inferioare marchează un nivel de prețuri mai redus.
Pentru a realiza aceste comparații, Eurostat folosește doi indicatori distincti, însă fundamentul analizei detaliate îl constituie „consumul individual efectiv” (AIC). Acesta este considerat mai pertinent, deoarece, pe lângă cheltuielile directe ale gospodăriilor, înglobează și serviciile finanțate din fonduri publice, cum ar fi educația și sănătatea.
Statisticile relevă că Luxemburg se situează pe primul loc în clasamentul celor mai scumpe țări din Uniunea Europeană, în contrast cu România, care înregistrează cele mai reduse prețuri de consum la nivel comunitar. Discrepanța dintre cele două state atinge aproximativ 2,5 ori.
Dacă analiza este extinsă pentru a include statele candidate și țările membre AELS, Islanda se impune ca cea mai scumpă națiune europeană, în timp ce Macedonia de Nord ocupă poziția cea mai accesibilă. Această extindere a spectrului indică o diferență de prețuri de aproximativ 3,7 ori între extremele continentului.
Cât costă un coș de cumpărături în țările din Europa. FOTO: Eurostat
Pe ansamblu, Europa Occidentală și de Nord prezintă cele mai ridicate niveluri de prețuri, în timp ce statele din Europa Centrală și de Est continuă să ofere costuri considerabil mai scăzute.
Islanda se poziționează cu 83,7% peste media Uniunii Europene, urmată îndeaproape de Elveția, cu un nivel de prețuri cu 81% mai ridicat. Danemarca, Irlanda și Norvegia se numără, de asemenea, printre cele mai costisitoare țări, având prețuri cu aproximativ 40% peste media europeană. Suedia și Finlanda, deși cu valori ușor mai scăzute, urmează aceeași tendință, înregistrând 28,4%, respectiv 26,1% peste media UE.
În Țările de Jos, un coș similar de bunuri și servicii este echivalentul a 120,4 euro față de media de 100, în timp ce în Austria costă 119 euro, iar în Belgia, 118,1 euro.
Analizând economiile majore ale Uniunii Europene, Germania se distinge ca fiind cea mai scumpă, cu prețuri depășind media UE cu 9,1%. În contrast, Spania este cu 8,9% mai accesibilă. Franța se plasează ușor deasupra mediei (106,4), iar Italia, marginal sub aceasta (98).
La celălalt capăt al spectrului, regiunea sud-estică a Europei rămâne considerabil mai accesibilă. Un coș de consum estimat la 100 de euro la nivelul mediei UE ar costa doar 49,7 euro în Macedonia de Nord. Nivelul este de 52,2 euro în Turcia, 55,7 euro în Bosnia și Herțegovina, 58,9 euro în România și 60 de euro în Bulgaria.
Alte state din această regiune se situează, de asemenea, sub media europeană: Muntenegru (61), Serbia (62,5), Albania (65,7), Polonia (71,1) și Ungaria (71,6). Croația (76,3), Slovacia și Lituania (81,4), Cehia (82), Grecia (84) și Portugalia (85,3) completează lista țărilor cu prețuri sub media UE.
Cu toate acestea, economiștii avertizează că aceste diferențe de prețuri trebuie înțelese într-un context mai larg. Profesorul Robert Inklaar de la Universitatea din Groningen subliniază că nivelul prețurilor, în sine, nu este un indicator complet al standardului de viață, ci trebuie analizat în raport cu veniturile și puterea de cumpărare a populației.
„Ceea ce contează cu adevărat pentru standardul de viață nu este simplul nivel al prețurilor, ci mai degrabă ce poate achiziționa un salariu local — esențială este puterea de cumpărare, nu doar eticheta de preț”, a explicat specialistul.
Profesorul Inklaar a accentuat legătura strânsă dintre diferențele de prețuri, productivitate și salarii. Astfel, în regiunile cu productivitate ridicată, salariile sunt pe măsură, ceea ce se traduce direct în prețuri mai mari pentru bunuri și servicii locale, incluzând totul, de la restaurante și servicii medicale, la chirii și costuri educaționale.
Mai mult, chiar și produsele considerate la prima vedere „globalizate”, cum ar fi alimentele sau îmbrăcămintea, încorporează costuri locale semnificative, incluzând transportul, distribuția, salariile personalului și chiriile spațiilor comerciale.
Un alt expert, profesorul Rainer Maurer de la Universitatea din Pforzheim, a evidențiat o corelație evidentă între nivelul prețurilor și Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor: în mod tipic, națiunile cu prețuri mai ridicate sunt și cele mai prospere.
În concluzie, deși România se plasează pe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul prețurilor de consum, experții subliniază că acest indicator trebuie interpretat alături de veniturile și puterea de cumpărare, pentru a oferi o imagine veridică a standardului de viață.
Explorează subiectele:
