Costul meditațiilor se dublează, dar inteligența artificială promite o revoluție gratuită în educație

De ani buni, drumul spre succesul școlar în România pare să treacă inevitabil prin meditații private, adesea costisitoare. Situația devine tot mai acută, iar un studiu recent al organizației Salvați Copiii, publicat în 2024, arată că familiile românești alocă anual aproape 10.000 de lei pentru meditații, programe after-school și materiale didactice. Din această sumă, meditațiile reprezintă cea mai mare pondere, ajungând la o medie de 6.234 de lei pe copil pe an școlar – o cifră aproape dublă față de cea înregistrată în februarie 2021 (2.471 lei).

Această creștere alarmantă subliniază nu doar povara financiară asupra părinților, ci și o realitate dură a discriminării, deoarece copiii din medii vulnerabile sunt adesea privați de acces la acest tip de pregătire suplimentară.

O povară financiară și psihologică

Părinții descriu cheltuielile cu meditațiile ca pe o presiune constantă asupra bugetului familial. O mamă cu un copil în clasa a XII-a povestește:

Uneori 150 de lei, alteori 200 de lei pe ședință, la 2 sau 3 materii pe săptămână, luni și ani la rând, până la examen. Am auzit de părinți care au plătit pe meditații mai mult decât pe o vacanță cu toată familia și copilul tot nu a înțeles de ce nu ține minte ce învață sau notele nu cresc. Pentru că industria meditațiilor din România nu s-a construit în jurul copilului, ci în jurul materiei pentru examen.

Un alt părinte, cu un băiat în clasa a VIII-a, a ajuns să plătească 1.800 de lei lunar pentru trei ședințe săptămânale, două la matematică și una la română. El subliniază nu doar impactul financiar, ci și cel psihologic:

Necesare, ni s-a spus. Și, sincer, au fost necesare. Dar întrebarea care mă urmărește este alta: dacă în clasă ar fi fost mai multă liniște, mai multă disciplină, mai mult timp real de predare și consolidare, ar mai fi fost nevoie de acest dublu sistem? Răspunsul nu îl am eu, dar l-am simțit toată familia în buget și în viața de zi cu zi. Am plătit 1.800 de lei pe lună pe meditații, cu bon. Pentru o familie obișnuită, este o presiune foarte mare, pentru că nevoi ai de tot felul, când ai copii, trebuie să le acoperi pe toate. O cheltuială de acest fel care nu se simte doar financiar, ci și psihologic. Fiecare lună vine cu aceeași întrebare: ne mai permitem încă o lună?

Piața meditațiilor este efervescentă, cu prețuri variind semnificativ. De exemplu, pe grupuri de Facebook dedicate, o ședință de o oră și jumătate poate costa 50 de lei, oferită de o studentă cu media 10 la Bac. Un profesor cu studii postuniversitare cere 80 de lei pentru o ședință de două ore la matematică, iar o profesoară din Cluj, cu 14 ani de experiență, solicită 150 de lei pentru o sesiune de 90 de minute la Limba și literatura română pentru elevii de gimnaziu. Media pieței se situează, în general, între 100 și 200 de lei pentru o ședință de două ore.

Amploarea fenomenului este confirmată și de datele fiscale. Potrivit unei analize Economica.net bazate pe informații ANAF, peste 12.000 de profesori au declarat venituri din meditații în 2024, în creștere cu aproape 9% față de 2023 și cu 84% față de 2018. Valoarea totală declarată a acestor venituri a atins 198 de milioane de lei în 2024. De altfel, conform unui răspuns ANAF solicitat de Europa Liberă, numărul persoanelor fizice care au declarat astfel de venituri a crescut de la 7.900 în 2021 la 12.450 în 2024, iar un studiu al Ministerului Educației din 2024 indică faptul că 43% dintre liceeni recurg la meditații private pentru Bacalaureat, în timp ce doar 25% participă la ore remediale școlare.

Cauzele profunde: un sistem supraaglomerat și învechit

Problema meditațiilor nu este doar una de cost, ci de sistem. Mihnea Haiduc, președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE), subliniază presiunea imensă la care sunt supuși elevii și părinții, în special în preajma examenelor naționale.

Aproape fiecare elev ia meditații chiar din clasa a VII-a sau a XI-a, pentru cele două examene naționale, pentru că, în ceea ce privește mai ales examenul de la finalul clasei a VIII-a, se pune o presiune foarte mare pe copii – și pe părinți, indirect – fiind o miză foarte mare: admiterea la un liceu bun. Iar la Bacalaureat, spune el, lucrurile nu stau cu mult diferit. Meditațiile se concentrează mai ales pe limba și literatura română și pe matematică, dar și pe proba a treia: Uneori e necesar, pentru că unele materii au fost făcute doar un singur an din cei patru și atunci elevii simt nevoia să refacă materialele importante.

Haiduc identifică principalele cauze ale acestui fenomen în sistemul educațional în sine:

Cauzele sunt clasele supraaglomerate, unde profesorul nu poate să țină ritmul cu nivelurile diferite ale elevilor, pentru că într-o clasă de 30 de copii, nu toți au același nivel. Evident, dacă nu ești printre cei mai buni, va trebui să iei meditații, pentru că nu se pune accent pe nivelul la care ești; sau dacă ești printre cei mai slabi într-o clasă mai bună, va trebui să iei meditații ca să recuperezi materia, pentru că programele remediale la școli de foarte multe ori lipsesc.

Această observație se suprapune cu concluziile Raportului QX (Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România, coordonat de fostul ministru Daniel David), care menționează curriculumul prea încărcat, manualele neatractive, metodele de predare ineficiente și un sistem de evaluare deficitar drept factori ce contribuie la asimilarea ineficientă a competențelor-cheie de către absolvenți. Raportul nu propune interzicerea meditațiilor, ci o mai bună reglementare a acestora, astfel încât să nu interfereze cu procesul de învățământ la clasă și să evite conflictele de interese.

Deși legislația românească nu definește meditațiile, Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 interzice personalului didactic să desfășoare activități de pregătire suplimentară, contra cost, cu elevii de la clasele la care sunt încadrați în anul școlar în curs. Din punct de vedere fiscal, meditațiile sunt considerate venituri din activități independente, iar profesorii au obligația de a le declara și impozita conform Codului fiscal.

Inteligența Artificială: democratizarea accesului la învățare?

În acest context, expertul în Educație Marian Staș vede inteligența artificială drept o soluție promițătoare, capabilă să preia, măcar parțial, rolul meditațiilor clasice.

„Da, fără doar și poate. Asta înseamnă o democratizare excepțională a educației. Încurajez toți copiii, de la firul ierbii, de la Cuca Măcăii și până în buricul Bucureștiului, să folosească lucrurile astea”, a declarat Staș. El argumentează că, pentru prima dată, un elev dintr-un sat izolat poate avea acces la explicații de calitate, la fel ca un coleg dintr-un mare oraș, dar fără costurile asociate unui profesor particular. Acest acces gratuit sau foarte ieftin la instrumente AI ar putea elimina una dintre cele mai mari inechități din sistemul românesc.

Numeroase platforme, de la ChatGPT, Claude și Gemini, până la aplicații specializate precum Saro, mind10 sau ProfuCool.ro, oferă deja funcționalități avansate de învățare. Saro, un proiect Digital Nation susținut de Google.org și Ministerul Educației, oferă meditații gratuite elevilor de la clasa a V-a la a XII-a. Prin tehnologia OCR, aplicația identifică rapid unde s-a blocat elevul și îi oferă ajutor ghidat, pas cu pas, pentru a ajunge singur la soluție, acoperind toate materiile din programa națională. Saro, finalistă la World Summit Awards 2026 sub egida ONU, este deja utilizată în peste 70 de localități din România, inclusiv în zone rurale.

mind10 este o platformă dedicată pregătirii pentru Bacalaureat și Evaluarea Națională, oferind simulări reale cu feedback inteligent. Un tutore AI disponibil non-stop explică pas cu pas în limba română, ajutând elevii să-și corecteze punctele slabe. Costul se calculează prin tokeni: 5 tokeni costă 50 de lei, 10 tokeni – 80 de lei, iar 30 de tokeni – 200 de lei.

ProfuCool.ro propune un „profesor AI” care corectează instantaneu după baremul oficial. Platforma include module pentru simulări de Bacalaureat, „Profi de Meditații AI” (care ghidează gândirea, fără a oferi răspunsuri directe) și „Exam Roulette” pentru antrenament zilnic. Abonamentele variază de la 139 de lei/lună pentru o materie la 349 de lei/lună pentru trei materii.

Expertul Marian Staș, deși nu recomandă o anumită aplicație în mod special, din cauza numărului mare și a lipsei de timp pentru a le testa pe toate, menționează aplicația NotebookLM pentru facilitățile sale gratuite, utile în procesul de învățare.

Limite și rolul inconfundabil al profesorului

Cu toate avantajele, inteligența artificială nu poate înlocui în totalitate dimensiunea umană a educației. Majoritatea specialiștilor sunt de acord că AI poate automatiza sarcini cognitive, dar nu poate replica judecata umană, responsabilitatea, relațiile interpersonale, înțelepciunea sau creativitatea autentică.

Marian Staș este categoric în privința limitelor AI în învățare:

Există un anume tip de înțelepciune, un anume tip de mentorat, un anume tip de reflexie, care cred că este specific oamenilor cu experiență și numai oamenii pot să împărtășească aceste informații copiilor. Dacă mă întrebi dacă aș fi de acord ca 100% interacțiunea de învățare să fie doar între copil și mediul AI, nu, bineînțeles.

El subliniază că profesorii cu experiență aduc la catedră o valoare pe care niciun model AI nu o poate reproduce, oferind perspective și întrebări care stimulează gândirea critică.

Avertismentele vin și din partea cercetătorilor în științe cognitive, care compară dependența de AI cu cea de GPS: folosirea excesivă poate slăbi capacitatea proprie de gândire și orientare. UNESCO a atras atenția că utilizarea inteligenței artificiale ca substitut al efortului cognitiv riscă să diminueze dezvoltarea gândirii critice a elevilor.

Staș recunoaște pericolul ca elevii să folosească AI doar pentru a-și rezolva temele, fără efort intelectual propriu, dar accentuează necesitatea unei utilizări inteligente a tehnologiei. El vede o complementaritate între AI și profesorul uman: „Cred că ceea ce avem de învățat în școală sunt arta și măiestria polarităților. Yin și Yang. Aici, Yin și Yang înseamnă mediile online, respectiv interacțiunea directă cu profesorii noștri.” Astfel, AI ar trebui să preia sarcinile repetitive și rolul meditațiilor, eliberând profesorul să se concentreze pe mentorat, ghidare și formarea gândirii critice.

Spre un viitor fără meditații?

Marian Staș speră la o schimbare profundă în sistem:

Sper din suflet că se va termina cu meditațiile și voi fi bucuros când voi auzi că s-a terminat. Într-un sistem educațional care funcționează corect, meditațiile nici măcar nu ar trebui să existe. Învățarea trebuie să se întâmple în școală și nu mai e nevoie de industrie. Copiii care învață și profesorii care îi pregătesc așa cum trebuie la clasă pot să genereze procese în care meditația devine lovită de nulitate.

Expertul pledează pentru o presiune crescută asupra școlii, astfel încât profesorii să lucreze eficient cu elevii în clasă, eliminând necesitatea meditațiilor și, implicit, rolul lor să devină și mai important.

Însă, realitatea actuală se opune acestei viziuni. Datele indică o extindere continuă a fenomenului meditațiilor clasice, care rămân alegerea preferată a multor părinți, în ciuda costurilor și a apariției alternativelor AI. Cu toate acestea, potențialul inteligenței artificiale de a oferi o educație mai accesibilă și echitabilă, redefinind rolul profesorului într-o societate modernă, rămâne o speranță palpabilă pentru viitorul învățământului românesc.

Explorează subiectele:

Inteligența artificială Meditații Educație

Distribuie Distribuie Comentarii