Criza de meseriași în era AI: de ce bat acum firmele la ușa liceelor
Vremea în care angajatorii se bazau pe faptul că la poarta fabricii așteaptă „zece oameni” gata să se angajeze a apus. Confruntate cu o penurie severă de personal calificat, firmele sunt nevoite să își schimbe complet abordarea de acum două-trei decenii și să se implice direct în formarea viitorilor angajați: cer calificări specifice, primesc elevi în stagii de practică și colaborează strâns cu unitățile de învățământ.
Această presiune din economie coincide cu perioada în care cancelariile liceelor tehnologice conturează planurile de școlarizare pentru anul 2027–2028. Școlile nu mai pot funcționa după tipare învechite, fiind obligate să își actualizeze specializările, să își recalifice profesorii și să le ofere elevilor competențe reale pentru piața muncii. În același timp, ele duc o luptă dificilă pe două fronturi: scăderea demografică a populației școlare și atracția constantă pe care o exercită liceele teoretice asupra familiilor.
E mare nevoie de profesioniști pe piața muncii, atrag atenția reprezentanții liceelor tehnologice. Foto: Facebook/Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” Calendar strâns și prioritate pentru clasele cerute de companii
Deși directorii de școli stabilesc calificările și numărul de locuri pe care vor să le propună, decizia finală aparține autorităților educaționale și structurilor de parteneriat social. Conform calendarului publicat de Ministerul Educației în octombrie 2026, liceele tehnologice au termen până la 18 decembrie să depună la inspectoratele școlare solicitările de școlarizare pentru clasa a IX-a, documente care trebuie să includă și cererile venite din partea operatorilor economici.
Inspectoratele vor centraliza propunerile până la jumătatea lunii ianuarie 2027, urmând ca acestea să fie analizate în comitetele locale de dezvoltare a parteneriatului social. Clasele cerute direct de agenții economici au prioritate la aprobare, cu un accent special pe învățământul dual, unde companiile pot solicita calificări și pot semna parteneriate directe cu școlile.
Un stimul suplimentar pentru mediul de afaceri este faptul că, începând cu acest an școlar, de la prima clasă de liceu, firmele nu mai sunt obligate să achite bursa tehnologică pentru elevii din sistemul dual. Chiar și în lipsa acestei obligații legale, angajatorii continuă să îi premieze pe elevii performanți prin diverse forme proprii de burse.
Cazul Brănești: când liceul tehnologic depășește teoreticul la medii de admitere
La Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” din Brănești, județul Ilfov, competiția cu liceul teoretic din oraș a luat o turnură neașteptată. Directoarea Marinela Culea arată că, în prezent, dintre absolvenții de gimnaziu ai liceului teoretic local, mai mulți aleg să se înscrie la „Cezar Nicolau” decât să rămână în propria școală. Mai mult, la specializarea tehnician veterinar nu rămân locuri libere după prima etapă de admitere, iar anul trecut mediile de intrare au fost mai mari decât ultima medie de admitere de la teoretic.
Atractivitatea școlii vine dintr-o adaptare rapidă la cerințele economiei. În anul școlar în curs a fost introdusă calificarea de tehnician horticultor/grădinar urban, ale cărei locuri s-au ocupat după ce profesorii le-au explicat părinților specificul meseriei. Școala a depus și o candidatură într-un proiect european pentru această specializare, astfel încât elevii să poată face practică inclusiv în străinătate, la fel ca la celelalte profiluri. În paralel, pentru domeniul mecanic a început în 2026–2027 o colaborare într-un service auto unde tinerii învață să repare și motoare electrice, existând perspectiva trecerii la sistem dual.
Planurile de școlarizare sunt gândite strict după nevoile firmelor, iar cadrele didactice au fost încurajate să urmeze cursuri de conversie profesională, astfel încât un profesor ajunge să dețină cel puțin două calificări, explică Marinela Culea. Totodată, integrarea școlii profesionale în ruta liceală, aplicată din anul 2026–2027, a cerut o muncă intensă de informare a familiilor.
„Părinții nu înțelegeau dacă a dispărut sau nu a dispărut școala profesională. Și nu înțelegeau cei de la Economic, spre exemplu, care pe această ramură nu au avut niciodată școlarizare pe școala profesională, nu înțelegeau de ce li se spune nivel 3 în paranteză. Și a trebuit să le explicăm puțin mai mult. Dar am făcut destul de multe campanii astfel încât să se înțeleagă că elevii vor finaliza liceul cu nivel 4 fără probleme.”
— Prof. Marinela Culea, directoarea Liceului Tehnologic „Cezar Nicolau” din Brănești
Părinții au fost lămuriți și că elevii care optează pentru un parcurs mai scurt își pot încheia studiile la finalul clasei a XI-a, cu calificare de nivel 3. Cei care își continuă traseul vizează fie facultatea de profil și cabinetele veterinare din zonă, fie propriile afaceri. Directoarea dă exemplul unei eleve din an terminal care își pregătește propria fermă zootehnică și care, încă din clasa a IX-a, a fost singura din clasă ce a optat pentru orele de conducere a tractorului în locul celor de autoturism.
Burse, cămin gratuit și lupta cu birocrația navetei
Sprijinul material joacă un rol decisiv pentru cei aproximativ 900 de elevi ai liceului din Brănești, mulți provenind din mediul rural și din familii cu venituri modeste. Aproape 400 de elevi, fără a-i socoti pe cei de clasa a IX-a, primesc burse, iar unii reușesc să cumuleze chiar și trei burse simultan, ajungând la aproximativ 1.200 de lei pe lună.
Unitatea dispune și de un cămin cu 240 de locuri, descris de conducere la standarde comparabile cu un hotel de trei stele, unde sunt cazați 82 de elevi, inclusiv din alte județe. Cazarea este gratuită, costul fiind doar de 35 de lei pe zi pentru masa asigurată la preț de materie primă, iar pentru copiii fără posibilități financiare școala acoperă hrana prin intermediul diriginților.
În privința navetei, decontarea funcționează fără blocaje, însă conducerea a trebuit să intervină birocratic la minister pentru a demonstra că transportul feroviar nu este o opțiune reală pentru o parte dintre elevii din rural. Deși trenul oprește în localitatea lor, prima cursă spre școală pleca la 4:40 dimineața pentru orele de la 8:00, iar returul avea loc abia între 16:30 și 17:00. Odată obținută decontarea transportului rutier, numărul elevilor veniți dintr-o singură localitate din județul Călărași, aflată la 30 de kilometri distanță, a crescut de la cinci, în urmă cu câțiva ani, la 81 în prezent.
„Hai să nu transformăm liceele tehnologice în Cenușărese”
La Slatina, Liceul Tehnologic „Alexe Marin” propune pentru anul școlar viitor patru clase cu opt calificări, combinând specializări reluate la cererea companiilor cu profiluri noi. Pe listă apar tehnician proiectant CAD – o premieră pentru școală – și zidar-pietrar-tencuitor, cu echivalent de nivel 4 ca tehnician în construcții publice, solicitat expres de firmele de construcții care participă la licitații și nu își pot respecta termenele de execuție din lipsă de personal calificat.
Oferta liceului include și domeniul electric, tehnicieni mecatroniști, tehnicieni în construcții, precum și clase de seral, școală de maiștri și școală postliceală pentru operatori la mașini cu comandă numerică, tehnicieni diagnostic auto, electro-energeticieni, laboranți în construcții și tehnologi în domeniul mecanic.
Cu toate că cererea din economie există, recrutarea elevilor rămâne dificilă. După o vară 2026 sub așteptări la capitolul înscrieri, conducerea școlii și-a regândit strategia de comunicare pentru a ajunge mult mai devreme la părinți, inclusiv prin intermediul actualilor elevi. Directoarea Denisa Maican atrage atenția că școlile gimnaziale orientează masiv elevii către filiera teoretică, chiar și pe cei fără înclinații academice, care ajung apoi blocați pe piața muncii fără o facultate sau o postliceală. Ea respinge și prejudecata că învățământul tehnologic ar fi destinat exclusiv elevilor cu medii mici, amintind că note reduse se înregistrează și la admiterea în liceele teoretice.
„Hai să nu transformăm liceele tehnologice în Cenușărese, pentru că absolvenții liceelor tehnologice sunt cei care pot să dezvolte țara asta, din punct de vedere economic. Și dacă noi îi luăm așa, că ei sunt de mâna a doua... Eu spun foarte clar: nu există oameni de primă mână și de mâna a două. Iar acești «mâna a doua», sunt cei care duc în spate economia unei țări. (...) Până nu se înțelege că e nevoie, că avem nevoie de meseriași, și că un meseriaș bun poate face cât trei ingineri care termină la nu știu ce facultate particulară, vom avea de dus muncă de lămurire. Un meseriaș bun câștigă foarte bine. Un meseriaș bun poate să-și deschidă și propria afacere. Și eu am foști absolvenți care au firmele lor, oameni care muncesc și care câștigă un ban cinstit. (...) Părinții aleg liceu teoretic, îi trimit la facultate și țin diploma în sertar și se plâng de faptul că are copilul diplomă și nu-și găsește loc pe piața muncii. Acces la învățământul universitar ai de oriunde, și de la liceul tehnologic, asta trebuie să se înțeleagă foarte bine”
— Prof. Denisa Maican, directoarea Liceului Tehnologic „Alexe Marin” din Slatina
În campania de informare, reprezentanții liceului din Slatina mizează și pe argumentul că, cel puțin în anumite sectoare, un bun meseriaș nu va putea fi înlocuit complet prea curând de tehnologia bazată pe inteligență artificială. Totodată, Denisa Maican subliniază că păstrarea tinerilor în România depinde de politici fiscale care să relaxeze impozitarea pe muncă, ajunsă la 42,75%, nivel care sufocă firmele și le împiedică să ofere salarii competitive față de cele din străinătate.
De la ceramică și chimie de laborator la estetică, la Alba Iulia
O abordare bazată pe menținerea nișelor rare și pe promovare continuă dă rezultate la Colegiul Tehnic „Apulum” din Alba Iulia, care a reușit să își ocupe toate clasele atât în perioada înscrierilor directe la profesională, cât și prin repartizarea computerizată. Directoarea Anca-Ruxandra Magda pune acest echilibru pe seama parteneriatelor constante cu școlile gimnaziale, a târgurilor de oferte, a zilelor porților deschise și a proiectelor cu finanțare europeană, derulate după încheierea programelor Erasmus de acum doi-trei ani.
Cea mai căutată specializare a colegiului rămâne cea de „coafor-stilist”, la profilul Servicii – Estetica și igiena corpului omenesc. Pe locul al doilea în preferințe se află calificarea de tehnician chimist de laborator, o meserie indispensabilă atât pentru fabricile de producție, cât și pentru laboratoarele proprii ale instituțiilor statului, precum DSP sau DSV. În plus, Colegiul Tehnic „Apulum” păstrează meserii tot mai rare în sistemul educațional, precum tehnician în industria pielăriei, tehnician design vestimentar și tehnician în industria sticlei și ceramicii, fiind singura unitate școlară din țară care mai formează elevi în domeniul ceramicii.
Explorează subiectele:
