Criză de profesori la științe exacte: școlile apelează la studenți și pensionari
Școlile din România întâmpină dificultăți majore în atragerea de specialiști la catedrele de științe exacte, unde numărul candidaților la concursurile de angajare este tot mai redus. Pentru a asigura continuitatea orelor, conducerile unităților de învățământ împart normele rămase libere profesorilor existenți prin plata cu ora, cheamă înapoi cadre didactice pensionate sau recurg, în cazuri limită, la suplinitori cu alte calificări.
Criza de profesori califcați pentru anumite discipline se acutizează Foto: Pixabay
Situația din județul Olt oferă o imagine fidelă a blocajului. Cristian Miu, inspector școlar responsabil de Resurse Umane în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Olt, a explicat amploarea problemei:
„La nivel de țară situația este puțin inegală, într-adevăr, dar semnalele au început să fie date. (...) Se resimte deja lipsa personalului calificat la anumite discipline. La matematică e aproape imposibil să mai găsim profesori. Deja am făcut apel la un student, în Slatina. Iar în zona de nord a județului am avut vineri un post, o catedră de Matematică la școlile Dobroteasa și Vulturești, și n-am avut cadru didactic să-l repartizăm. Și urmează ca directorul să cheme un pensionar. Este o doamnă acolo în zona, care are câțiva ani de pensie, și e singura soluție” — prof. Cristian Miu, inspector școlar ISJ Olt
Convingerea pensionarilor să revină la clasă este însă anevoioasă, având în vedere că tariful de aproximativ 20 de lei pe oră nu reprezintă o motivație financiară convingătoare pentru o normă completă. Inspectorul avertizează că probleme similare privesc fizica și chimia și estimează că în jurul anului 2032 zeci de cadre didactice vor părăsi sistemul simultan, fără a exista absolvenți care să le preia atribuțiile.
Deși posturile sunt scoase la concursul național de titularizare, lipsa de interes a absolvenților universitari persistă, după ani în care nivelul salarial a determinat tinerii calificați să migreze spre alte domenii. Oficialul din Olt subliniază că dezinteresul a depășit factorul strict financiar, fiind alimentat de sarcinile birocratice, prestigiul scăzut al meseriei și schimbarea raportului elev-profesor, în condițiile în care unitatea de învățământ este privită adesea ca un spațiu de relaxare.
Un fenomen accentuat la nivelul Uniunii Europene
Statistica europeană confirmă tendința de îmbătrânire a corpului profesoral. Informațiile publicate de Eurostat relevă că, în 2024, în ciclurile primar și secundar din UE predau aproximativ 5,3 milioane de profesori, cu 36.500 mai mulți față de anul precedent. Femeile constituie majoritatea detașată a personalului didactic, în proporție de 72,9%.
În ceea ce privește structura de vârstă, 40,4% dintre profesorii din UE au trecut de 50 de ani, în timp ce segmentul celor sub 30 de ani reprezintă doar 8%. Categoriile intermediare însumează 9,5% (între 30 și 34 de ani) și 11,6% (între 35 și 49 de ani).
Discrepanțele dintre țările europene sunt vizibile:
- Țările cu cel mai îmbătrânit corp didactic (peste 50 de ani): Lituania conduce cu 58,4%, urmată de Portugalia (55,6%), Italia (54,3%), Letonia (54%) și Estonia (50,6%).
- Statele cu cei mai puțini profesori de peste 50 de ani: Irlanda (20,8%), Malta (20,9%) și Luxemburg (22%).
- Ponderea tinerilor sub 30 de ani: valorile cele mai ridicate apar în Luxemburg (15,3%), Danemarca (15,2%), Belgia (14,9%) și Austria (14,6%), în timp ce cotele cele mai scăzute se găsesc în Polonia (4%), Portugalia (3,3%) și Cipru (3,1%).
Profilul profesorului de gimnaziu din România
Potrivit concluziilor studiului OECD TALIS 2024, profesorii români de gimnaziu au o vârstă medie de 45 de ani. Dintre aceștia, 32% au cel puțin 50 de ani — un salt de 6 puncte procentuale față de raportarea din 2018 —, iar ponderea celor sub 30 de ani se situează la 10%.
Această realitate demografică pune o presiune directă pe decidenții din educație. Profesorul Adrian Voica, președintele Sindicatului din Învățământul Preuniversitar Muntenia, subliniază că, după 36 de ani de transformări continue, atenția trebuie să se mute spre sustenabilitatea resursei umane pe termen mediu și lung.
„Datele Eurostat și ale Comisiei Europene ne obligă să discutăm despre această problemă înainte ca ea să devină o criză. Educația nu se reformează împotriva profesorilor. Educația se reformează împreună cu profesorii”, afirmă liderul sindical.
Voica pledează pentru realizarea unui studiu public de impact pe 10 ani cu privire la deficitul de cadre didactice — structurat pe materii, județe și medii de rezidență — înainte de aplicarea oricăror noi decizii legate de normare, venituri, pensionare sau reorganizări școlare. În opinia sa, o reformă autentică presupune stabilitate legislativă, investiții și măsuri concrete care să atragă și să rețină cadrele didactice bine pregătite.
Explorează subiectele:
