Criza Dunării forțează Ungaria să oprească centrala nucleară Paks săptămâni întregi
Ungaria se confruntă cu o provocare energetică majoră, deoarece centrala nucleară Paks, vitală pentru aprovizionarea cu electricitate a țării, ar putea fi închisă săptămâni întregi. Decizia iminentă, anunțată vineri, 31 iulie, de premierul Peter Magyar, este cauzată de nivelul istoric de scăzut al Dunării, esențial pentru funcționarea în siguranță a reactoarelor. Situația tensionată se reflectă și în România, unde debitele reduse ale fluviului au deja un impact asupra capacității de producție a Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Premierul ungar Peter Magyar a avertizat vineri, 31 iulie, că centrala nucleară Paks, o sursă esențială de energie pentru Ungaria, riscă să își suspende activitatea timp de mai multe săptămâni. Motivul principal este nivelul extrem de scăzut al Dunării, care pune în pericol siguranța operării reactoarelor. Cele patru reactoare de concepție rusească ale centralei, cu o capacitate totală de 2 gigawați, funcționează deja la mai puțin de jumătate din potențialul lor, iar o oprire completă este prognozată pentru luni, 3 august. Magyar a explicat că centrala operează în prezent la o capacitate redusă, de circa 940 de megawați, din cauza cotelor istorice ale Dunării. Până vineri, nivelul apei scăzuse cu 124 de centimetri. Pragul critic de siguranță, la care centrala trebuie oprită, este de 134 de centimetri. Mai mult, estimările experților indică o posibilă scădere suplimentară până la 144 de centimetri, fără perspective de îmbunătățire a situației pe termen scurt. 
Centrala nucleară Paks/FOTO: Profimedia
Deși Ungaria își poate asigura necesarul energetic prin importuri, un nou val de căldură ar putea amplifica consumul de electricitate cu aproximativ 20% în orele de vârf, generând o presiune suplimentară asupra rețelei naționale. Pentru a contracara această criză, premierul Magyar a anunțat o serie de măsuri imediate. Pe pagina sa de Facebook, vineri, 31 iulie, a solicitat grupului TISZA amânarea ședințelor parlamentare programate pentru luni și marți. De asemenea, a decis oprirea iluminatului decorativ al tuturor instituțiilor de stat, începând cel târziu de luni. Un apel ferm a fost adresat și marilor consumatori industriali, inclusiv producătorilor de automobile și baterii, pentru a-și reduce voluntar consumul de electricitate și apă, contribuind astfel la securitatea energetică a țării. „Mă adresez marilor companii cu mesajul că aşteptăm în continuare să primim planurile lor privind opririle voluntare”, a declarat Peter Magyar. Unele companii au răspuns deja solicitării: MOL a anunțat că va închide temporar anumite instalații și va reduce consumul de electricitate cu 40%, în timp ce fabrica de baterii Samsung SDI din Göd își va diminua consumul de apă cu 50% și pe cel de electricitate cu 10% în orele de vârf.
Situația, similară și în România
Situația hidrologică dificilă nu este singulară, un scenariu similar desfășurându-se și în România, unde debitele scăzute ale râurilor, în special ale Dunării, au determinat declararea stării de alertă la nivel național pe întreaga lună august. Premierul interimar de la acea dată, Ilie Bolojan, a confirmat că nivelul apei în zona de aducțiune a Centralei Nucleare de la Cernavodă a scăzut semnificativ, ducând la oprirea deja a unui reactor. Bolojan a detaliat magnitudinea problemei:
În prezent, debitul Dunării este de mai puțin de jumătate din valorile normale pentru această perioadă a anului. În loc de aproximativ 4.000 de metri cubi pe secundă, înregistrăm un debit de circa 1.600 de metri cubi pe secundă, cu posibilitatea ca acesta să scadă în zilele următoare cu încă aproximativ 100 de metri cubi pe secundă.
Ilie Bolojan Există un risc major ca și cel de-al doilea reactor de la Cernavodă să fie oprit, având în vedere tendința de scădere continuă a debitului Dunării în zilele următoare.
O situație similară se înregistrează și în Ungaria. Ambele țări și-au redus la jumătate capacitatea de producție a energiei nucleare. Pe fondul tendinței de scădere a debitului Dunării în zilele următoare, există un risc ridicat să fie oprit și cel de-al doilea reactor. Acest lucru ar însemna pierderea a aproximativ 20% din producția națională de energie, o producție foarte importantă, deoarece este una în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește semnificativ.
Ilie Bolojan
Explorează subiectele:
