Criza energetică generează o nouă ordine europeană. Țara cu peste 1 milion de români care nu va avea nevoie să raționalizeze gazul

Criza energetică generează o nouă ordine europeană. Țara cu peste 1 milion de români care nu va avea nevoie să raționalizeze gazul

În săptămânile care au urmat invaziei Rusiei în Ucraina, la 24 februarie, Claudio Descalzi, directorul general al companiei energetice italiene Eni (ENI.MI), a întreprins o serie de călătorii la furnizorii de gaze din Africa, scrie Ziare.com.

Vizitele au inclus întâlniri cu oficiali din Algeria în februarie, plus discuții în Angola, Egipt și Republica Congo în martie, Descalzi fiind adesea însoțit de înalți oficiali de la Roma, potrivit comunicatelor companiei și guvernului, se arată într-o analiză publicată de Reuters.

Compania Eni, controlată de stat, și Italia au reușit să profite de relațiile de aprovizionare existente cu aceste națiuni pentru a obține gaz suplimentar pentru a înlocui o mare parte din volumele pe care le primea de la principalul său furnizor, Rusia.

Este o schimbare agilă pe care multe țări europene nu au fost în măsură să o efectueze, în timp ce războiul lui Vladimir Putin zguduie continentul.

Italia ar putea face față întreruperii aprovizionării rusești mai bine decât Germania

Germania, o putere economică și mult timp un sinonim al planificării prudente, a fost prinsă complet nepregătită, se mai arată în analiza Reuters. Se află în pragul recesiunii, industria sa se pregătește pentru raționalizarea gazului și a energiei electrice și tocmai a naționalizat un serviciu public important.


Italia, o țară obișnuită cu crizele economice, pare relativ rezistentă. Și-a asigurat aprovizionarea suplimentară și este încrezătoare că nu va fi nevoie să raționalizeze gazul, iar guvernul său a declarat că țara este "cea mai bună din Europa" în ceea ce privește securitatea energetică.

"Aprecierea de care se bucură Descalzi în mai multe țări africane este cu siguranță un avantaj competitiv", a declarat Alberto Clò, fost ministru italian al industriei și fost membru al consiliului de administrație al Eni, referindu-se la dificultățile de semnare a contractelor în timpul unei crize de aprovizionare.

Într-adevăr, cele două țări se află în circumstanțe contrastante, în condițiile în care o criză energetică severă se resimte în mod inegal pe un continent unde dependența de gazul rusesc variază foarte mult.

O mare parte din regiune se confruntă cu o criză de aprovizionare pe timp de iarnă, iar printre cele mai expuse se numără Germania, Ungaria și Austria. Printre națiunile mai puțin afectate se numără Franța, Suedia și Marea Britanie, care nu s-au bazat în mod tradițional pe Rusia, precum și Italia.


Martijn Murphy, specialist în petrol și gaze la firma de cercetare Wood Mackenzie, a declarat că, deși Italia a considerat mult timp că Rusia este cel mai mare furnizor de gaze, diversitatea mai mare a furnizorilor și legăturile sale de lungă durată cu Africa înseamnă că este mai bine plasată decât multe alte țări pentru a face față unei încetări a aprovizionării rusești.

"Eni are legături foarte puternice cu toate țările cu care operează în nordul Africii și este prezentă în toate: Algeria, Tunisia, Libia, Egipt și în majoritatea acestor țări este cel mai mare investitor în amonte și cel mai mare producător al companiei petroliere internaționale", conform Reuters.

Germania încearcă să scape cât mai repede de importurile rusești

Criza de energie provocată de război a forțat guvernele să se confrunte cu riscurile unei dependențe excesive de un furnizor sau de o regiune dominantă. Aceasta are ecouri ale crizei energetice din anii 1970, care a dus la regândirea dependenței Occidentului de petrolul din Orientul Mijlociu, o schimbare care a stimulat explorarea globală și căutarea de furnizori alternativi, cum ar fi Venezuela și Mexic.


Guvernul italian a refuzat să comenteze. Ministerul german al Economiei a declarat că Germania dorește să se îndepărteze cât mai repede posibil de importurile de gaze rusești și să își diversifice aprovizionarea, citând primele măsuri în acest sens, cum ar fi închirierea a cinci terminale plutitoare pentru gaz natural lichefiat (GNL). Germania nu are în prezent niciun terminal de GNL, în timp ce Italia are trei terminale în funcțiune și a cumpărat recent alte două.

De unde face rost Italia de gaz

Italia a consumat anul trecut 29 de miliarde de metri cubi de gaze rusești, reprezentând aproximativ 40% din importurile sale. Ea înlocuiește treptat aproximativ 10,5 miliarde de metri cubi din această cantitate prin creșterea importurilor din alte țări începând din această iarnă, potrivit Eni.

Cea mai mare parte a gazului suplimentar va proveni din Algeria, care a declarat la 21 septembrie că va crește livrările totale către Italia cu aproape 20%, până la 25,2 miliarde de metri cubi în acest an. Acest lucru înseamnă că va deveni principalul furnizor al Italiei, asigurând aproximativ 35% din importuri; între timp, cota Rusiei a scăzut la niveluri foarte scăzute, a declarat Descalzi săptămâna aceasta.


Din primăvara anului 2023, un flux tot mai mare de GNL va începe să sosească din țări precum Egipt, Qatar, Congo, Nigeria și Angola, permițând Italiei să înlocuiască alte 4 mld. mc de gaz rusesc, a precizat Eni.

În ce situație se află Germania

Germania, al cărei volum de 58 mld. mc de gaz rusesc importat anul trecut a reprezentat 58% din consum, a văzut cum livrările prin conducta Nord Stream 1 au fost reduse din iunie și oprite în august.

Incapabilă să asigure suficiente livrări de înlocuire pe termen lung din alte țări și neavând un mare producător național de petrol și gaze cu producție în străinătate, a fost nevoită să apeleze la piața spot, sau la bani lichizi, unde a trebuit să plătească de aproximativ opt ori mai mult decât prețurile înregistrate în urmă cu un an pentru gazul de înlocuire.

Ce situație nu poate fi controlată

Factorii care nu țin de controlul uman pot modela securitatea energetică: Germania nu se bucură de apropierea Italiei de nordul Africii, de exemplu, sau de bogățiile Marii Nordului din Marea Britanie și Norvegia. Nu are rezerve majore de petrol sau gaze.


Cu toate acestea, oficialii și directorii germani au făcut calcule greșite în ultimii ani, în special după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, ceea ce sugerează că actuala criză ar fi putut evolua altfel.

În 2006, Italia era cea care alerga cel mai rapid către gazul rusesc, Eni - principalul importator de gaz al țării - încheind la acea vreme cel mai mare acord de gaze încheiat vreodată de o firmă europeană cu gigantul energetic Gazprom (GAZP.MM), controlat de Moscova.

În ultimii opt ani, situația din cele două țări a devenit total opusă. În privința gazului rusesc, Germania a devenit din ce în ce mai dependentă, în timp ce Italia a încercat să își acopere ”pariurile”.

Italia a început să traseze un curs diferit în 2014, când un nou guvern l-a înlocuit pe cel al lui Silvio Berlusconi, care era un prieten de lungă durată al lui Putin, iar Descalzi a preluat conducerea Eni, potrivit surselor consultate de Reuters.

Descalzi, un specialist în explorare și producție care a supervizat proiecte în locuri precum Libia, Nigeria și Congo, s-a concentrat pe ceea ce știa cel mai bine, a declarat o sursă: explorarea Africii.

Un succes major a fost înregistrat în Egipt în 2015, când Eni a descoperit cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Mediterană, Zohr. Deoarece Descalzi a împins Eni să accelereze proiectele, a adăugat sursa, Eni a reușit să înceapă producția la Zohr în mai puțin de doi ani și jumătate, o evoluție relativ rapidă în industrie.

În Algeria, unde Eni este prezentă din 1981, compania a obținut în 2019 un acord pentru reînnoirea importurilor de gaze până în 2027.

Câți români locuiesc în Italia

Românii reprezintă cea mai mare minoritate din Italia, această țară fiind, alături de Spania și Marea Britanie, statul cu cei mai mulți români, scrie G4 Media.

În statisticile oficiale sunt aici 1.137.728 de români care au primit rezidența, ceea ce reprezintă 22,67% din totalul străinilor care și-au stabilit domiciliul în acest stat. 57,39% dintre străinii stabiliți în peninsulă sunt români, arată statistica străinilor rezidenți în Italia la 1 ianuarie 2021.

După români, cei mai mulți străini stabiliți în Italia sunt albanezii (410 mii de persoane), urmați de marocani (408 mii) și de chinezi (288 de mii). Republica Moldova se află pe locul 13 al țărilor care ”exportă” rezidenți în Italia, aici stabilindu-se 113.385 de persoane.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Qatar, țara în care pierzi 1.000 de dolari și iei banii înapoi a doua zi: Reportaj cu un caz aproape ireal

2 Ce conținea sticluța din care a băut Simona Halep la US Open, când a fost prinsă dopată

3 „M-a pupat pe gură, m-a lins pe faţă, m-a înghesuit în geam de parcă eram un obiect la dispoziţia lui”

4 Și doamna a „asexuat” cu Borcea?

5 Foarte interesante amănunte!