CSM cere încetarea „stigmatizării” magistraților după un raport UE favorabil

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a solicitat, vineri, abandonarea "retoricii stigmatizante" la adresa magistraților, argumentând că Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România pentru anul 2026 contrazice o parte semnificativă a criticilor aduse sistemului judiciar în ultimul an. Potrivit CSM, evaluarea europeană ar trebui să reseteze dezbaterea publică pe baze factuale, departe de generalizările care au dominat spațiul politic și mediatic.

Într-un comunicat emis vineri, CSM a subliniat că Raportul Comisiei Europene privind statul de drept, publicat pentru anul 2026, nu validează "reprezentările profund deformate" care au caracterizat discursul politic și mediatic din ultimul an. Potrivit Consiliului, aceste reprezentări au generalizat situații individuale, insuficient verificate sau chiar false, prezentându-le drept trăsături definitorii ale întregului sistem judiciar.

Evaluarea Comisiei, adaugă CSM, nu susține existența unei deteriorări sistemice a funcționării justiției și nici nu confirmă efectele negative atribuite cadrului legislativ adoptat în 2022, așa cum s-a vehiculat în spațiul public. Această concluzie fusese anticipată de Secția pentru judecători a CSM, care, prin Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026, constatase deja că acuzațiile individuale, neconfirmate faptic, nu puteau fi extinse la nivelul întregului sistem judiciar, conform evaluărilor internaționale din ultimii patru ani.

Dimpotrivă, Comisia Europeană a remarcat că legile justiției din 2022 au avut un rol pozitiv, contribuind la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar. Recomandarea formulată de Comisie nu vizează o modificare radicală a acestui cadru, ci o evaluare a modului său de aplicare, în consultare cu actorii relevanți, pentru a eficientiza și optimiza guvernanța sistemului judiciar.

Procesul de reformă, fără toți actorii implicați

Cu toate acestea, CSM a atras atenția asupra unei deficiențe notate de același raport european: "tentativa de reformare a legilor justiției a fost inițiată fără participarea tuturor părților interesate (stakeholders)". Consiliul a reamintit că Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au fost incluse în grupul de lucru considerat nelegal constituit. De asemenea, selecția organizațiilor neguvernamentale și a asociațiilor profesionale implicate s-a făcut "fără criterii și explicații publice".

CSM subliniază că procesul de reformare a unui sistem de o asemenea anvergură trebuie realizat "împreună cu magistratura, nu împotriva ei". Observațiile Comisiei privind necesitatea unor consultări publice efective și reducerea utilizării excesive a ordonanțelor de urgență confirmă faptul că modificările legislative care vizează autoritatea judecătorească nu pot fi adoptate prin ignorarea instituțiilor constituționale ale sistemului judiciar sau sub presiunea unor campanii conjuncturale, se mai arată în comunicat.

CSM contestă acuratețea unor informații din raport

Deși apreciază evaluarea generală a Comisiei Europene, Consiliul Superior al Magistraturii a semnalat că Raportul ar conține și "informații factuale inexacte". O critică punctuală vizează afirmația conform căreia hotărârile disciplinare ar fi comunicate cu întârziere magistraților, afectând astfel posibilitatea exercitării căilor de atac.

CSM a clarificat că, începând cu anul 2022, legislația în materie disciplinară a fost modificată, stipulând că hotărârile se redactează la momentul pronunțării și se comunică de îndată magistratului vizat. Astfel, problema unei întârzieri în comunicare nu se mai pune sub nicio formă. În plus, hotărârile definitive anonimizate sunt publicate în aplicația EMAP, asigurând accesibilitatea lor pentru toți judecătorii și procurorii din sistemul judiciar.

Recomandări punctuale preluate de CSM

Consiliul a luat notă și de recomandările punctuale formulate în Raport, pe care le consideră de tratat cu seriozitate. Acestea includ consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării și funcționării poliției judiciare, precum și creșterea eficienței investigării infracțiunilor comise în interiorul sistemului judiciar, inclusiv a faptelor de corupție. CSM a precizat că, în aceste domenii, Comisia nu a constatat regrese, ele fiind deja subiectul monitorizării în rapoartele anterioare.

CSM a declarat că va analiza recomandările Comisiei Europene cu deplină deschidere și va contribui cu bună-credință, în limitele competențelor sale constituționale, la punerea lor optimă în aplicare.

În final, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat tuturor actorilor din dezbaterea publică să "abandoneze retorica stigmatizantă" folosită pentru "obținerea unui câștig electoral facil". Un astfel de discurs, argumentează CSM, nu doar că discreditează magistrații, dar "erodează însăși puterea statului chemată să asigure echilibrul societății și respectarea legii".

CSM a admis că este necesară corectarea punctuală a deficiențelor, oriunde acestea sunt identificate, dar a avertizat că transformarea lor într-un "verdict colectiv împotriva justiției nu servește nici adevărului, nici statului de drept și, în cele din urmă, nici cetățeanului". Consiliul a reafirmat că presa, societatea civilă și reprezentanții puterilor publice au dreptul și responsabilitatea de a semnala disfuncționalitățile justiției, însă este crucial să se facă distincția între fapte verificate și generalizări, între răspunderea individuală și culpabilizarea unei întregi profesii, precum și între îmbunătățirea unor mecanisme și contestarea legitimității unei puteri constituționale.

Explorează subiectele:

Consiliul Superior al MagistraturiiRaport Comisia Europeanăsistem judiciar România

Distribuie Distribuie Comentarii