Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

Cum a intrat DNA în comă

Noile condiții pentru ca un procuror să poată fi numit la DNA au fost doar ultimele lovituri care au paralizat de facto activitatea instituției, intrată în agonie de aproape doi ani. Augustin Lazăr și Anca Jurma fac acum eforturi disperate în încercarea de a limita pe cât posibil efectele distrugătoare ale Ordonanței de Urgență 92, scrisă în secret de ministrul justiției, Tudorel Toader și modificată cu puțin timp înainte de ședința de guvern, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe G4Media.ro.

Din păcate, doar anularea OUG-ului printr-un alt OUG sau o sesizare la CCR mai pot salva ceva. Alte soluții nu prea sunt. Avocatul Poporului, singurul care poate ataca ordonanța la CCR, a intrat strategic în concediu prelungit. Premierul Dăncilă a plecat și ea în vizite externe o săptămână. Chiar și fără aceste absențe la momentul oportun, greu de crezut că se putea conta pe vreunul din cei doi.

Secția de procurori a CSM a dat o interpretare în ce privește modul de aplicare al OUG-ului toxic, în ședința de miercuri, stabilind în unanimitate că noile reguli, de la condiții de vechime la numirea prin concurs, se aplică doar pentru viitor. Altfel spus, toți procurorii rămân pe funcții. Dar acesta este doar un punct de vedere.

Un alt punct de vedere spune că legislația este suficient de confuză cât să se înțeleagă că toți procurorii DNA în funcție trebuie să se alinieze noilor reguli. Or, OUG-ul lui Tudorel spune că, pentru a rămâne în posturi, procurorii anticorupție trebuie să aibă zece ani vechime în loc de șase și să treacă printr-un concurs, în condițiile în care ei au ajuns la DNA în urma unui interviu.

Pe textele confuze din OUG-ul lui Toader se întemeiază în esență și sesizarea făcută de procurorul general, Augustin Lazăr, către Avocatul Poporului, solicitat să se adreseze Curții Constituționale. Pe scurt, toată lumea este de acord că avem de-a face cu niște texte atât de proaste încât oricine înțelege ce vrea din ele. Mai mult, există și articole perfect contradictorii, unele care spun clar că procurorii numiți rămân pe funcții, altele că procurorii trebuie să îndeplinească noile condiții pentru a putea rămâne.

Acest haos general profită clienților DNA. Din momentul intrării în vigoare a OUG, procurorii DNA riscă oricând să fie contestați în instanță de către avocații inculpaților pe motiv că nu îndeplinesc condițiile legale de numire. Dacă efectuează mai departe acte de cercetare penală, toate aceste acte (audieri de martori, administrare de probe etc.) riscă să fie declarate nule în cazul în care o instanță decide că procurorul de caz nu îndeplinește condițiile legale de numire în funcție.

Ce ați face de azi încolo dacă ați fi procuror? Ați risca să vă aruncați singur în aer munca de luni sau poate ani de zile efectuată în dosare? V-ați arunca singur la coș toate anchetele? Sigur nu ați risca nimic până la clarificarea juridică a propriei poziții în DNA. Iar acest lucru înseamnă o pauză lungă în activitatea instituției. Aici se află DNA în momentul de față, într-o stare de paralizie și bulversare totală, din care nu văd cum ar putea ieși curând. În plus, perspectiva arată cât se poate de prost.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, și-a anunțat public intenția de a merge cu propunerea la șefia DNA până la capăt, chiar și a doua oară când președintele Iohannis va trebui să o accepte. Or, Adina Florea are aviz negativ de la CSM, care a desființat-o în urma audierii reproșându-i în primul rând ”atitudinea submisivă”, exprimată de candidatul la șefia DNA prin cuvinte clare: ”nu sunt un procuror independent”.

Episodul OUG-ului adoptat luni reprezintă însă doar o încercare disperată de a deconecta total de la aparate o instituție află de ceva timp în comă. DNA intrase deja în moarte clinică la capătul unui șir lung de lovituri puternice. Majoritatea PSD – ALDE, ajutată copios de CCR, au dezincriminat pe bandă rulantă fapte anchetate de procurori, le-au tăiat din puteri, au slăbit la maximum cadrul legal. Pe de altă parte, cooperarea instituțională a intrat în criză profundă.

Curentul n-a mai alimentat motorul ca în trecut. Decizia CCR din 2016 a scos SRI din anchetă, dar nu i-a interzis să mai trimită informări pe baza cărora procurorii să înceapă anchete. Procurorii se plâng că serviciile nu mai livrează de doi ani mare lucru. Ce mare dosar ați văzut deschis după 2016?

Asaltul mediatic al televiziunilor controlate de condamnați penal sau de inculpați a contribuit la starea de paralizie a instituției. Un rol important în blocarea activității procurorilor l-a jucat Inspecția Judiciară, care a tăbărât cu verificări și acțiuni disciplinare pe fostul șef DNA, Laura Codruța Kovesi, dar și pe fiecare procuror care avea în lucru dosare cu miză mare.

În fine, executarea Laurei Codruța Kovesi în mod exemplar, cu hăituirea ei continuă după modelul judecătoarei Camelia Bogdan, magistratul curajos care l-a condamnat pe Dan Voiculescu în dosarul ICA, a produs efecte în sistem. Toate la un loc, de fapt – linșajele mediatice, atacurile politicienilor, acțiunile de intimidare cu mâna Inspecției Judiciare, execuțiile exemplare la vârf – au inhibat DNA. O instituție mutilată deja de coaliția politicienilor cu probleme penale, care i-au tăiat mâinile și picioarele în Parlament.

Pe lângă toate astea, justiției nu i-a mai ținut nimeni spatele. Nu s-a mai bătut nimeni pentru ea în mod real în afară de o mână de jurnaliști și de marele public, care a ieșit în stradă de fiecare dată când independența judecătorilor și procurorilor s-a aflat în pericol. Acum, după noul OUG cu efecte letale, n-a mai ieșit nimeni.

Comisia Europeană a tăcut nepermis luni de zile, la fel ca în cazul Orban, trezindu-se când nu se mai poate face mare lucru. Să nu se mire oficialii de la Bruxelles că încrederea românilor în instituțiile UE se prăbușește dramatic de la un an la altul, din momentul ce instituțiile Uniunii se dovedesc neputincioase când democrația dintr-o țară membră trece prin convulsii grave.

Printre cei care au făcut foarte puțin pentru justiție, luptându-se pentru independența ei doar prin câteva declarații de complezență, se numără și președintele Klaus Iohannis. În vârful statului, justiția a avut un apărător neconvingător, un președinte fricos, comod și total dezangajat, motiv suplimentar să se simtă abandonată.

În aceste zile, când anticorupția își trăiește ultimele zile, președintele va ajunge la Strasbourg, unde se va bate din nou din vorbe pentru independența justiției din România, în timp ce toată presa occidentală ne așază deja în rând cu Polonia și Ungaria.

În ambele țări statul de drept a devenit deja o amintire, sunt rușinea UE. Împotriva guvernelor de la Budapesta și Varșovia au început procedurile legale de sancționare în baza articolului 7, adică suspendarea dreptului de vot în Consiliu. Dragnea, PSD și ALDE fac la București tot posibilul să-i ajungă din urmă pe ciumații Europei, dacă nu cumva i-a depășit depășit cu ultimele isprăvi.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Dan Barna, ÎNGROPAT de RISE Project: A folosit aceleași scheme ca Dragnea!

2 DOCUMENT / Lovitură de teatru în Dosarul Vâlcov!

3 Ce vremuri...Însă, la unii, coafura rezistă...

4 BREAKING Savonea NU a reușit s-o impună pe procuroarea PSD la Secția Specială nici a 7-a oară!

5 Ultima MUIE dată de Guvernul Dăncilă României! O petardă PSD numită secretar de stat la ministerul Justiției!

recomandări

Te ia DNA: Dan Iulian Idolu

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Nici nu știam că există sportul ăsta!