Cum reprezintă Frăția Musulmană o amenințare pe termen lung pentru Europa?
Mișcarea Frăția Musulmană continuă să își desfășoare o mare parte din activitățile clandestine în interiorul societăților și instituțiilor europene, exploatând portițele din legislațiile de pe continent. Cu toate acestea, Regatul Unit rămâne principala țară în care gruparea beneficiază de capacități financiare extinse pentru a-și finanța ramurile extremiste.
Observatorii consideră că mediul britanic, care oferă un spațiu generos pentru activitățile islamiștilor, i-a determinat pe aceștia să gestioneze canale clandestine pentru donații transfrontaliere, pe fondul unei atitudini guvernamentale pasive față de mișcările Frăției Musulmane de-a lungul ultimelor decenii.
O abordare treptată
Emma Schubart, cercetător în politică și economie în cadrul unor institute de analiză britanice precum Henry Jackson Society și Adam Smith Institute, afirmă că mulți oficiali din statele arabe au devenit din ce în ce mai critici la adresa politicilor Marii Britanii în gestionarea relației cu Frăția Musulmană și islamul politic, unii folosind chiar termenul „Londonistan” pentru a descrie capitala britanică.
Un studiu privind gestionarea cazurilor legate de Frăția Musulmană în Europa, publicat anul acesta, arată că țări din Orientul Mijlociu precum Egiptul, Emiratele Arabe Unite și Iordania au avertizat în repetate rânduri că islamiștii — care se prezintă drept opozanți pașnici — reprezintă o amenințare pe termen lung la adresa modului de viață occidental, la fel de periculoasă ca organizațiile teroriste precum Al-Qaeda, chiar dacă amenințarea lor îmbracă forme diferite.
Studiul notează că Marea Britanie a întârziat să abordeze cu seriozitate proiectul Frăției Musulmane. În 2014, premierul britanic de atunci, David Cameron, i-a mandatat pe John Jenkins și Charles Farr să elaboreze o evaluare cuprinzătoare a grupării, însă rezultatele acesteia nu au primit susținere politică și nu au condus la măsuri concrete.
Autorii studiului admit că statele arabe au avut dreptate în unele dintre avertismentele lor, dar că soluțiile acestora nu pot fi transferate direct în democrațiile occidentale. De aici reiese importanța analizei modului în care aliații Regatului Unit gestionează relația cu Frăția Musulmană și dacă unele dintre aceste politici pot fi aplicate în cadrul sistemului juridic britanic.
Raportul propune opțiuni și căi mai sustenabile împotriva Frăției Musulmane în Europa, printr-o abordare treptată care include:
- Interzicerea organizațiilor despre care se dovedește că au legături cu terorismul.
- Aplicarea de sancțiuni și măsuri de imigrație asupra ramurilor externe.
- Consolidarea cadrului de reglementare intern pentru combaterea organizațiilor extremiste ale căror activități nu ating pragul terorismului în sens juridic.
Studiul recomandă decidenților britanici să acorde o atenție deosebită opțiunilor politice și juridice incluse în raport.
Observatorii amintesc declarațiile făcute de ministrul afacerilor externe al EAU, șeicul Abdullah bin Zayed Al Nahyan, în cadrul Summitului arabo-islamico-american din 2017, când acesta a afirmat: "Unele țări europene nu realizează că există 50 de milioane de musulmani în Europa și că islamul este o altă religie europeană, dar refuză să înțeleagă acest lucru".
La acel moment, oficialul emirat a avertizat că "există țări europene care au devenit focare pentru teroriști și extremism și trebuie fie să scape de această confuzie, fie să își asume responsabilitatea", adăugând că "va veni o zi în care vom vedea tot mai mulți extremiști și teroriști venind din Europa din cauza lipsei de măsuri".
Marea Britanie ca model
Analiștii invocă situația Frăției Musulmane din Marea Britanie ca dovadă a planurilor acestei grupări în cadrul societăților europene. Mariam Wahba, analist de cercetare la Foundation for Defense of Democracies (FDD), notează într-o analiză: "Exploatarea instituțiilor occidentale a fost întotdeauna o trăsătură distinctivă a Frăției Musulmane; obiectivul lor este eschivarea de la orice verificări și scăparea de investigații privind activitățile lor. Ceea ce le-a permis să se extindă a fost un cadru de reglementare nepregătit și o cultură politică reticentă în a le face față".
Wahba subliniază că "până în prezent, Marea Britanie și-a demonstrat incapacitatea structurală — sau lipsa de voință — de a aborda această problemă. Însă, în contextul noilor inițiative americane de combatere a ramurilor externe ale Frăției Musulmane, se conturează o oportunitate de cooperare cu un partener hotărât".
Ea oferă exemplul organizației caritabile Human Appeal, cu sediul în Regatul Unit, al cărei site înregistrează aproximativ un sfert de milion de vizitatori lunar. Numai în 2024, organizația a strâns donații de circa 110 milioane de dolari, deși timp de aproape trei decenii numele său a apărut în evaluările serviciilor de informații americane, în anchete guvernamentale și în investigații privind finanțarea terorismului.
Analista atrage atenția asupra rapoartelor privind "campanii de strângere de fonduri din Europa care au strâns milioane de dolari pentru entități afiliate Hamas și altor organizații islamiste legate de Frăția Musulmană. Dintre țările europene incluse în raport, Regatul Unit a deținut cea mai mare pondere, cu peste 11 milioane de lire sterline (aproximativ 14 milioane de dolari). În urma examinării campaniilor organizate de 45 de organizații, s-a constatat că 23 dintre acestea aveau legături cu Hamas sau cu alte grupări teroriste".
Ea adaugă: "Human Appeal s-a numărat printre cele mai importante organizații identificate. Această fundație face parte din rețeaua europeană a Frăției Musulmane, o rețea care și-a înțeles întotdeauna rolul de linie de salvare financiară pentru Hamas, ramura grupării din Gaza. De altfel, din 2020, organizația a transferat cel puțin 4,7 milioane de lire sterline (aproximativ 6 milioane de dolari) către Societatea Islamică Zakat din Gaza, o organizație caritabilă care colaborează cu Hamas și se angajează să recruteze luptători pentru aceasta".
Referitor la această rețea financiară, Mariam Wahba arată că în cadrul "unui eveniment comun cu Islamic Relief — o altă organizație cu legături documentate cu rețeaua Frăției Musulmane — a fost premiată Asociația Bayader. De asemenea, au fost ridicate semne de întrebare cu privire la conducerea Human Appeal, prezidată din 2019 de liderul Frăției Musulmane Mohamed Ashmawey, care anterior a condus Islamic Relief, organizație ce colaborează cu Frăția Musulmană din Egipt".
Analista notează că aceste informații nu surprind, făcând trimitere la "un raport emis încă din 1996, în care CIA confirma că Human Appeal susține activități extremiste și teroriste și ar putea funcționa ca entitate de colectare de fonduri pentru mișcarea Hamas".
Un document emis de FBI în 2003 a confirmat legătura dintre Human Appeal și Hamas, menționând că organizația era un „beneficiar major de fonduri” din partea Holy Land Foundation — o organizație închisă ulterior de guvernul SUA pentru strângerea de fonduri în favoarea Hamas.
