Cum transformă laboratoarele VR și 3D învățământul românesc din banii PNRR

Modernizarea digitală a sălilor de clasă din România capătă o dimensiune concretă prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin intermediul căruia au fost finanțate 1.294 de laboratoare inteligente în unitățile de învățământ liceal. Alături de cele 23 de spații similare dezvoltate încă din 2019 printr-un proiect-pilot al Asociației INACO, rețeaua va atinge în septembrie 2026 un total de 1.320 de SmartLab-uri funcționale.

Andreea Paul, inițiatoarea acestui concept și fondatoarea INACO, a explicat că reacția adolescenților a fost principalul motor al extinderii naționale a ideii. Experiențele practice mențin atenția la cote ridicate, elevii fiind reticenți chiar și să plece în pauze odată ce intră în contact cu tehnologia.

Dotările includ roboți educaționali multifuncționali, scanere și imprimante 3D, ecrane interactive, creioane 3D, căști audio-video și echipamente de streaming adaptabile atât științelor exacte, cât și disciplinelor umaniste. Prin intermediul acestora, noțiunile abstracte devin tangibile:

• Biologie și anatomie: elevii pot urmări traseul globulelor sanguine prin vasele de sânge cu ajutorul căștilor de realitate virtuală sau augmentată, pot observa scheletul uman și pot analiza specii exotice.
• Chimie și matematică: structurile atomice și lanțurile moleculare pot fi imprimate tridimensional pentru a fi manipulate direct, la fel ca poligoanele geometrice complexe.
• Fizică: simulările permit experimentarea fenomenului de microgravitație.
• Geografie și științe socio-umane: de la explorarea Marelui Zid Chinezesc și a bazinului Amazonului, până la inițiative inedite, cum a fost cazul unui cadru didactic de religie de la Liceul „Alexandru Ioan Cuza”, care a folosit imprimarea 3D a unor catedrale celebre pentru a crește atractivitatea materiei.

Personalizarea învățării și combaterea analfabetismului funcțional

Un rol esențial în aceste laboratoare îl poate juca un tutore digital bazat pe inteligență artificială, capabil să optimizeze pregătirea pentru testările PISA. Acest instrument depistează erorile din rezolvările de pe table sau calculatoare și adaptează explicațiile în funcție de stilul fiecărui elev — fie el vizual, auditiv, kinestezic sau abstract.

Andreea Paul atrage atenția că aceste facilități nu ar trebui limitate doar la nivelul liceal, ci extinse urgent spre gimnaziu și clasele primare, acolo unde se formează competențele de bază. Primele teste pilot din 2019, derulate începând cu clasa a II-a, au arătat îmbunătățiri rapide în însușirea operațiilor matematice și în înțelegerea textelor citite prin metode aplicate și joc.

Lipsa personalului tehnic, principala piedică pentru profesori

Deși entuziasmul este prezent în rândul multor cadre didactice, utilizarea tehnologiei vine la pachet cu provocări practice. Una dintre principalele probleme semnalate este lipsa personalului specializat. Dacă în trecut școlile beneficiau de laboranți, astăzi profesorii trebuie să configureze și să întrețină singuri echipamentele de ultimă generație, motiv pentru care solicită sprijinul unor tehnicieni IT dedicați.

În cele 23 de smart lab-uri create de INACO, dezvoltate în patru etape tehnico-educaționale succesive și îmbunătățite de la o etapă la alta, cel mai puternic impact l-am observat la elevi. Pe scurt, laboratoarele sunt atât de captivante încât elevii nu mai voiau să iasă din laborator când suna clopoțelul de pauză. Acest tip de reacție și curiozitatea elevilor ne-au determinat să continuăm proiectul și să îl extindem la nivel național, punându-l la dispoziția Ministerului Educației. Andreea Paul, fondatoarea Asociației INACO

În pofida reticenței firești la schimbare, reprezentanții proiectului subliniază că adaptarea la noile cerințe este obligatorie pentru a pregăti tinerii pentru profesiile viitorului, refuzând ancorarea școlii în metodele trecutului.

Explorează subiectele:

educație PNRR SmartLab

Distribuie Distribuie Comentarii