Efectul „Insula Iubirii”: de ce explodează ura și misoginismul pe internet
Concurenții de la Insula Iubirii sunt judecați aspru de mulți români Foto: Insula Iubirii Temptation Island. Facebook
Dezvăluirile și tensiunile difuzate în cadrul emisiunilor de divertisment scot la iveală o agresivitate tot mai vizibilă pe internet. Un episod recent al producției de la Antena 1 a ilustrat perfect această spirală a linșajului verbal: o remarcă discriminatorie făcută pe ecran a declanșat în mediul online sute de reacții similare, la fel de toxice.
Conflictul a pornit după ce concurenta Armina a refuzat să accepte părerile unei alte participante referitoare la partenerul său, Marcel, susținând că alegerile intime ale acelei femei ar descalifica-o de la dreptul la opinie.
„Domnișoara care a spus că nu este în regulă nu are ce să comenteze, pentru că ea, cum am spus și mai devreme, când mă uitam la videoclip, a fost «întinsă» de mai mulți din Spania. Nu are ce să dea sfaturi de viață nimănui. Nu văd o asemenea femeie în măsură să îmi dea mie lecții de viață, să îi dea lui Marcel sau să își dea cu părerea despre cineva”, a afirmat Armina în cadrul emisiunii.
Răspunsul publicului din online a venit instantaneu, însă în loc să taxeze principial atitudinea misogină, numeroși utilizatori au replicat cu aceeași monedă vulgară. Armina a devenit la rândul ei ținta unor acuzații despre viața sa privată: „Dar tu ce drept ai să comentezi? Te pomenești că pe tine doar Marcelino te-a «întins»”, a comentat o femeie, în timp ce altele întrebau ironic dacă este „virgină” sau îi reproșau că ar fi trăit experiențe similare în Dubai.
Atacurile au degenerat rapid în jigniri privind trăsăturile fizice și operațiile estetice. Comentatorii au calificat-o drept „proastă și urâtă” sau „urâtă din toate punctele de vedere”, adăugând speculații legate de mimica feței: „Până îi dau afară din emisiune, Armina rămâne fără botox la câte grimase face aproape continuu”. Alți internauți au cerut pe ecran „oameni reali”, nu „specimene hidoase de la atâtea intervenții”, amintind malițios de trecutul ei de hostess.
Nu a lipsit nici stigmatizarea socială. Faptul că locuiește în Tenerife a fost transformat într-un pretext de batjocură: „Țărancă de la coada vacii, plecată de câțiva ani în Tenerife, asta transmiți” sau „Venim din Tenerife, de parcă spune că vine de pe Marte”. Deși au existat și voci care au întrebat legitim de ce concurenta jignește persoane necunoscute sau ce rost mai avea participarea cuplului la emisiune dacă susțineau că totul merge ideal în Spania, comentariile constructive au fost înghițite de valul de ură.
Mecanismele psihologice din spatele degradării din online
Sociologul Valentin Fulger, cadru didactic la Universitatea din Petroșani, a analizat fenomenul prin care spațiul digital a ajuns o zonă de ostilitate scăpată de sub control, explicând factorii care alimentează aceste derapaje.
„Fie că ne referim la comentariile apărute pe site-urile ziarelor, fie că ne raportăm la disputele apărute pe Facebook sau pe alte rețele online, nivelul discuțiilor între participanții la dezbaterea pe un anumit subiect tinde repede să scadă calitativ. Mai ales dacă mediul virtual devine poluat de unul sau doi dintre comentatori, de multe ori ascunși sub pseudonime diferite, dar având aceeași identitate, care apelează la argumente agresive. De cele mai multe ori, argumentele nu atacă subiectul propus discuției, ci autorul articolului sau intervievatul, deturnând sensul dezbaterii. Virulența limbajului în online este generată de mai multe cauze, în primul rând de sentimentul anonimatului și de cel al impunității. Aici trebuie remarcate deficiențele serioase ale legilor care reglementează sau, mai curând, nu reglementează online-ul, permițând crearea conturilor false, la adăpostul cărora se instrumentează adevărate atacuri la adresa celor care sunt transformați în ținte. În al doilea rând, este sesizabil că orice comentariu jignitor este mult mai vizibil decât cele exprimate civilizat, atrăgând imediat atenția celor care gândesc la fel, care oferă aprecieri și care, la rândul lor, prin ceea ce se numește normalizarea comportamentului, îl imită pe cel care a declanșat atacul inițial. În al treilea rând – și nu putem ocoli subiectul –, este vorba de starea societății românești, care a normalizat și popularizat vulgaritatea prin diferite personaje propuse ca modele celor care se află în plin proces de formare și instruire morală și educațională. Imitația și contagiunea mentală funcționează și în cazul publicului online, ca și în cazul mulțimii, fiind mult mai ușor de urmat un «model» cu standarde lejere, ca să mă exprim elegant, decât modelele care sunt cu adevărat etaloane morale și profesionale. În acest fel, spațiul digital s-a transformat într-un adevărat câmp de luptă, care lasă în urmă numeroase victime.”
— Valentin Fulger, sociolog
Un aspect subliniat de expert este erodarea graniței dintre spațiul privat și cel public. Dacă în primii ani de după 1989 intimitatea individului era considerată intangibilă, astăzi autoexpunerea deliberată prin imagini și filmări a devenit o normă. În consecință, publicul a ajuns să trateze corpul și alegerile personale ale oricui ca pe o proprietate comună, demnă de a fi judecată.
„Pe de altă parte, viața intimă și corpul sau defectele fizice sunt subiecte care, abordate jignitor, au puterea să submineze grav stima de sine a celui care este atacat, urmărindu-se practic dezumanizarea lui, aceasta fiind o tehnică de manipulare extrem de perfidă prin compromiterea socială. E necesar un psihic extrem de robust pentru a rezista unui astfel de atac sau, mai ales, unei serii de atacuri. Și din nou revenim la lipsa legislației în domeniu, care, lacunară fiind, permite adevărate mutilări sufletești, mai ales în cazul copiilor și al tinerilor. Acestea au loc pentru că jignirea în online are un spațiu uriaș de răspândire, mai ales sub acoperirea anonimatului și a credinței autorului că nu poate să fie depistat și sancționat.”
— Valentin Fulger, sociolog
Escaladarea conflictelor și manipularea prin „haita online”
De ce răspund utilizatorii la o insultă printr-o jignire și mai gravă? Sociologul arată că linia de demarcație dintre atac și ripostă devine adesea invizibilă, fiecare considerând că doar își apără onoarea. În joc intră un fenomen numit reactanță psihologică: atunci când ideile unei persoane sunt contestate, aceasta percepe o restrângere a libertății de expresie și alege să se radicalizeze.
Această polarizare duce direct la crearea unor veritabile „haite online”, stimulate de nevoia indivizilor de a se ralia unor grupuri cu idei identice, delimitându-se clar între „noi” și „ceilalți”. Situația este amplificată artificial în prezent de conturile coordonate.
„Cred că acest fenomen de haită online este astăzi amplificat exponențial și de cei care se numesc «postacii de partid», indivizi care s-au «profesionalizat» în așa ceva și care, în ultimii ani, utilizează, din păcate, cu mare succes inteligența artificială. Aceasta creează iluzia că o părere este larg împărtășită de public, dar este un mecanism psihosocial care poartă denumirea de «spirala tăcerii», mulți alți oameni alegând să tacă pe considerentul că sunt minoritari. Deci unul dintre rolurile acestor «haite online» este de a manipula opinia publică, denaturând adevărata reprezentare a unei păreri în cadrul larg al opiniei publice.”
— Valentin Fulger, sociolog
Explorează subiectele:
