România vrea trupe americane permanente și condamnă alegerile Moscovei
Poziționarea strategică a României pe fondul agresiunii declanșate de Kremlin a fost detaliată de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, într-un interviu acordat BBC cu ocazia summitului Inițiativei pentru Integrare Carpatică. Evenimentul a reunit reprezentanți din opt state din regiune, printre care România și Ucraina, accentul fiind pus pe riscurile de securitate de la Marea Neagră și stabilitatea regională.
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu. Foto: FB Ministerul de Externe
Parteneriatul militar cu SUA și consolidarea bazei de la Kogălniceanu
Întrebată în ce măsură retorica politică din Statele Unite și declarațiile lui Donald Trump ar putea slăbi coeziunea Alianței Nord-Atlantice, șefa diplomației române a reafirmat soliditatea relației bilaterale dintre București și Washington. Aceasta a reamintit că baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu beneficiază de investiții pe termen lung evaluate la aproximativ patru miliarde de euro.
Țoiu a dezvăluit că autoritățile române negociază activ consolidarea posturii aliate: „Suntem acum în proces de discuții în interiorul NATO și cu partenerul nostru strategic, SUA, despre viitorul prezenței militare ca factor de descurajare. România susține menținerea a ceea ce avem în prezent și, eventual, o tranziție către o prezență permanentă, în locul celei rotaționale”.
Fără recunoaștere pentru scrutinul organizat ilegal de Moscova
Pe plan diplomatic, Ministerul Afacerilor Externe a transmis o poziție fermă de condamnare a scrutinului pentru Duma de Stat a Federației Ruse derulat între 18 și 20 septembrie în regiunile ucrainene aflate sub ocupație. MAE a avertizat că acțiunea reprezintă o încălcare flagrantă a normelor internaționale, ale cărei rezultate nu pot produce niciun efect juridic asupra statutului respectivelor teritorii.
Criticile diplomației de la București au vizat în egală măsură și secțiile de votare deschise de partea rusă în regiunea transnistreană, fără permisiunea Guvernului de la Chișinău.
„Acest demers încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și vine în totală contradicție cu eforturile autorităților de la Chișinău și ale partenerilor internaționali menite să faciliteze reglementarea politică a problemei transnistrene”, a evidențiat MAE, reafirmând sprijinul deplin pentru frontierele recunoscute internațional ale Republicii Moldova și Ucrainei.
Protecția perimetrului maritim și miza energetică Neptun Deep
În ceea ce privește provocările maritime, România cooperează îndeaproape cu Bulgaria și structurile NATO, desfășurând misiuni comune de deminare a Mării Negre. Demersul include și asistență internațională: Canada participă la exercițiile de instruire, în timp ce Regatul Unit acordă o atenție sporită acestei zone.
Siguranța apelor teritoriale a fost reconfirmată drept obiectiv primordial la reuniunea NATO de la Ankara, având un impact direct asupra securității resurselor: „Acest lucru este important deoarece România are Marea Neagră, proiectul Neptun Deep, care este un proiect de gaze naturale ce va crește cu 80% actuala noastră rezervă de aprovizionare cu gaze naturale”, a subliniat Oana Țoiu.
Securizarea celei mai lungi frontiere terestre și coridorul cerealelor
Gestionând cea mai extinsă graniță pe care un stat membru UE, NATO și Schengen o împarte cu Ucraina, România resimte direct consecințele conflictului militar. Ministrul a explicat că Bucureștiul poartă discuții la Bruxelles pentru alocarea de fonduri europene specifice protecției frontierelor și sprijinirii comunităților afectate.
În paralel, accentul cade pe dezvoltarea infrastructurii de conexiune rutieră și feroviară, extinsă și înspre Balcani. Un rol capital îl joacă Dunărea și Portul Constanța, ambele esențiale în facilitarea exportului de produse agricole ucrainene și românești spre piețele globale.
„Pentru noi, portul Constanța, conexiunile feroviare și capacitatea de a sprijini acest comerț, astfel încât să reducem prețurile alimentelor în Orientul Mijlociu și Africa și să protejăm rutele comerciale, reprezintă un lucru important”, a remarcat ministrul.
Cât privește o eventuală încheiere a ostilităților, România menține un dialog strâns cu Kievul și cu factorii de decizie americani. Oana Țoiu a conchis că aliații occidentali trebuie să acționeze sincronizat atât în privința regimului de sancțiuni impuse Rusiei, cât și a viitoarelor negocieri de pace, precizând că dinspre partea ucraineană s-au remarcat semnale pozitive.
Explorează subiectele:
