Declin în agroturism: tăierea voucherelor golește pensiunile din sate

Numărul românilor care au ales să-și petreacă concediile sau weekendurile în pensiunile agroturistice a înregistrat un declin de 14,7% în primele șase luni din 2026, raportat la intervalul similar din anul precedent. Această scădere a afectat direct întregul volum de activitate al unităților de la sat, în condițiile în care conaționalii generează circa 93% din cererea totală de cazare din acest segment.

Conform unei radiografii întocmite de Bibi Touroperator, agenție afiliată Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), pe baza statisticilor oficiale furnizate de INS, semestrul întâi din 2026 s-a soldat cu un minus de 64.368 de sosiri și peste 111.000 de înnoptări mai puține față de aceeași etapă din 2025. În mod concret, cazările cetățenilor români au scăzut de la 438.915 la 374.358 de persoane, iar volumul nopților petrecute la pensiuni a coborât cu 13,7%, de la 824.042 la 711.411.

Per total, ținând cont și de publicul internațional, scăderea totală a înnoptărilor a fost de 12,7%, în vreme ce perioada medie de ședere a rămas stabilă. În prezent, capacitatea de cazare a României include 1.716 pensiuni agroturistice acreditate la data de 1 septembrie 2026, însumând 18.050 de paturi, o medie de aproximativ 10,5 locuri pentru fiecare unitate.

Impactul reducerii tichetelor de vacanță

Reprezentanții din industrie consideră că una dintre cauzele fundamentale ale acestei contractări este restrângerea programului de acordare a voucherelor de vacanță, instrument ce susținea masiv sejururile în țară. Chiar dacă prezența vizitatorilor străini a arătat o dinamică pozitivă, ea nu a reușit să compenseze golul lăsat de clienții autohtoni.

Datele lunare arată că ecartul negativ s-a resimțit pe tot parcursul semestrului: scăderi de 18% în ianuarie, 14% în februarie și aproape 20% în martie. În a doua parte a primăverii, decalajul s-a mai ponderat: 14,6% în aprilie, 11,5% în mai și 8,8% în iunie. Tot în luna iunie s-a consemnat o revigorare a interesului străinilor, care au înregistrat un salt de 12,4% la sosiri și de 22,3% la numărul de înnoptări raportat la iunie 2025.

Tendința națională se aliniază comportamentului european descris de European Travel Commission pentru sezonul primăvară-vară 2026. Publicul manifestă dorință de relaxare, dar își gestionează mult mai atent fondurile și alege să reducă numărul total de plecări, fără a modifica substanțial durata medie petrecută la destinație.

Salvarea prin bucătăria tradițională și experiențe autentice

Pentru a depăși impasul, specialiștii din turism recomandă integrarea serviciilor de cazare cu ofertele gastronomice locale, drumețiile și meșteșugurile tradiționale. Punctele Gastronomice Locale (PGL) s-au înmulțit rapid: în iulie figurau deja 740 astfel de unități în 39 de județe, 13 dintre ele primind recunoaștere în cadrul inițiativei „România Tradițiilor Creative” la Muzeul ASTRA din Sibiu.

„În spatele unei pensiuni agroturistice sunt, de multe ori, economiile și munca unei familii. Când scad rezervările, efectele ajung și la producătorul de brânzeturi, la legumicultor, la meșteșugar sau la ghidul local. De aceea, susținerea vacanțelor în România înseamnă și susținerea economiei satului românesc. Avem nevoie de vouchere de vacanță predictibile, de promovare constantă și de oferte care să-i dea turistului motive să rămână încă o noapte: o masă cu produse locale, o drumeție, un atelier, o poveste a locului. Gastronomia și ospitalitatea sunt atuuri pe care trebuie să le transformăm în experiențe bine organizate, ușor de găsit și de rezervat. Iar creșterea interesului turiștilor străini trebuie cultivată, fără să uităm că turistul român susține astăzi cea mai mare parte a acestui segment.” — Adrian Voican, vicepreședinte ANAT

Topul preferințelor este dominat în continuare de regiuni precum Bucovina, Maramureș, arealul Bran-Moieciu și județul Sibiu. Oamenii rezervă de regulă în ultimul moment, excepție făcând doar pachetele pentru sărbători. Se solicită tot mai frecvent demipensiune tradițională, vizite la ateliere meșteșugărești și plimbări cu căruța sau trăsura.

Realitatea din teren: pachete accesibile pentru pensionari

Deși tendința generală indică scăderi, există și antreprenori care au reușit să își păstreze gradul de ocupare prin reconfigurarea ofertei. Leonard Soare, care administrează încă din 2003 o pensiune în Capu Piscului (comuna Godeni, Argeș), menționează că a compensat pierderea vizitatorilor prin lansarea unor pachete avantajoase dedicate seniorilor.

Spre deosebire de mediul general, prezența călătorilor din afara țării a scăzut în locația sa de la 15-20% la sub 5%. Publicul principal a devenit cel autohton, atras din București, Dobrogea și sudul României, un plus fiind și accesibilitatea rutei spre Câmpulung, ferită de aglomerația extremă de pe DN1.

Pentru a răspunde veniturilor reduse ale pensionarilor, gazda oferă un sejur de trei nopți, ce include cazare, mic dejun și cină, la prețul de 490 de lei de persoană. În opinia sa, menținerea tarifelor scăzute și profitul minim pe alimentație au asigurat continuitatea, chiar dacă mulți competitori din zonă au fost nevoiți să își scoată imobilele la vânzare din lipsă de clienți.

Problemele majore semnalate de proprietar țin de costurile energetice ridicate din sezonul rece și de legislația muncii, care taxează contractele parțiale la nivelul unei norme întregi. Această povară fiscală împiedică angajările sezoniere sau cu program redus, forțând pensiunea să rămână o afacere administrată strict în familie. Totodată, antreprenorul consideră că diminuarea fondurilor pentru tichetele de vacanță a frânat mobilitatea turistică și susține că astfel de facilități ar trebui oferite echitabil, atât angajaților de la stat, cât și celor din sectorul privat.

Explorează subiectele:

agroturism vouchere de vacanta turism rural

Distribuie Distribuie Comentarii