Cum vrea mișcarea fără lider din Serbia să preia puterea după înfrângerea lui Vučić
Sârbii, bucuroși că au scăpat de guvernul Vucici Foto: AFP
Datele centralizate de Centrul pentru Alegeri Libere și Democrație din Belgrad, în urma numărării integrale a buletinelor de vot de la scrutinul din weekend, confirmă o victorie istorică. Lista Studenților a strâns 53% din sufragii, asigurându-și 141 de fotolii din totalul de 250 ale Parlamentului sârb. În schimb, Partidul Progresist Sârb (SNS), condus de Aleksandar Vučić, a obținut doar 39% din voturi, ceea ce se traduce în 103 mandate, restul locurilor fiind alocate reprezentanților minorităților naționale.
Negocieri atipice într-o formațiune fără șefi
Trecerea de la entuziasmul străzii la formarea unui cabinet funcțional ridică însă numeroase semne de întrebare. Structura câștigătoare se bazează exclusiv pe decizii luate colectiv, neavând un lider desemnat sau o ierarhie internă. În aceste condiții, rămâne o necunoscută cine va fi nominalizat pentru funcția de prim-ministru și cum vor fi împărțite portofoliile ministeriale.
Alături de studenți, pe listele electorale s-au regăsit fermieri, actori și cadre universitare. Deși nu există un președinte de partid, câteva personalități s-au remarcat în spațiul public: medicul cardiolog Ilija Srdanović, cel care a deschis lista de candidați, Dejan Šoškić, fost guvernator al băncii centrale, precum și Radomir Saičić, profesor de chimie la Universitatea din Belgrad, care a transmis mesajele formațiunii după anunțarea victoriei.
Nikola Burazer, director de programe în cadrul Centrului pentru Politică Contemporană din Belgrad, avertizează că mișcarea este nevoită să își „accelereze” mecanismele de decizie, amintind că simpla selecție a candidaților pentru parlamentare a durat luni întregi. „După ce oamenii termină de sărbătorit, ne vom concentra mai mult pe ce urmează și pe cum va arăta guvernul. Acum 24 de ore, totul părea o fantezie”, a explicat expertul.
Potrivit prevederilor constituționale, noul legislativ are la dispoziție 30 de zile de la validarea rezultatelor oficiale pentru a se reuni, urmând ca executivul să fie învestit în cel mult 90 de zile de la acel moment. În plus, Serbia se pregătește și pentru alegeri prezidențiale înainte de termenul limită de 27 decembrie, scrutin devenit obligatoriu după ce Aleksandar Vučić a demisionat din funcția de șef al statului pentru a viza postul de premier.
Demontarea unui aparat de stat capturat
Provocarea majoră a viitorului guvern va fi gestionarea unor instituții publice înțesate de funcționari fideli fostei puteri, o barieră majoră în calea reformelor. Situația este similară cu cea din Ungaria, unde formațiunea Tisza, condusă de Péter Magyar, a pus capăt în această primăvară celor 16 ani de regim iliberal sub Viktor Orbán, lovindu-se apoi de rezistența aparatului administrativ.
Epoca Vučić a fost catalogată drept un regim autocratic „de manual”, caracterizat prin subordonarea justiției, a presei și a instituțiilor cheie, în timp ce scrutinele electorale au fost viciate de cumpărarea voturilor, partizanat mediatic și nereguli în registrele electorale.
Pentru a curăța acest aparat, programul mișcării studențești pune accentul pe refacerea statului de drept și eradicarea corupției, propunând câteva măsuri concrete:
- înființarea unei structuri independente de poliție, subordonată direct procurorilor, nu Ministerului de Interne;
- epurarea forțelor de ordine de polițiștii care au conexiuni cu rețelele de crimă organizată;
- blocarea numirilor pe criterii politice în conducerea companiilor de stat;
- instituirea unui control public, prin organisme independente, asupra marilor contracte de infrastructură, pentru a stopa deturnarea fondurilor publice.
Psihologul și specialista în educație Ana Mirković, candidată pe Lista Studenților, a explicat pentru The Guardian că acest triumf electoral nu este perceput ca o preluare a privilegiilor și a puterii, ci drept „o datorie istorică față de propriul popor și față de proprii copii”. În opinia sa, urgența absolută este „detoxifierea socială și psihologică” a națiunii.
Mirković a subliniat că viitorul cabinet va destructura „sistemul de intimidare” responsabil pentru „frica și polarizarea” din societate, prin eliberarea imediată a presei, încetarea presiunilor asupra bugetarilor și stoparea „violenței instituționale”. Obiectivul final, a mai precizat aceasta, vizează „reconstruirea societății de la temelie”, garantând transparența totală a achizițiilor, scoaterea justiției de sub influența politică și modernizarea sănătății și educației, pentru ca acapararea statului să nu mai fie posibilă „niciodată”.
Geopolitica, lăsată în plan secund
Pentru a menține unitatea electoratului, mișcarea a evitat deliberat în campanie temele polarizante de politică externă, precum raportarea la Uniunea Europeană sau la Federația Rusă. Analistul politic Dušan Vučićević a remarcat că formațiunea a susținut constant că prioritatea Serbiei este rezolvarea crizelor interne, proces ce presupune „demontarea efectivă a fiecărei instituții, de la nivel național la cel local”.
Totuși, ecourile internaționale nu au întârziat să apară. După ce duminică Aleksandar Vučić – cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Moscova – a dat vina pentru eșecul partidului său pe „sprijinul direct al unor țări europene și al «statului din umbră» american, cel care este și împotriva președintelui Trump”, luni a venit și reacția Kremlinului. Oficialii ruși au transmis că își doresc ca noua conducere de la Belgrad „să înțeleagă că cooperarea cu Rusia este în interesul Serbiei”.
De cealaltă parte, liderii occidentali au primit cu entuziasm schimbarea de la Belgrad. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a promis că Berlinul va susține „activ calea europeană a Serbiei”, apreciind că tinerii au rezonat cu cetățenii „prin cererea lor de stat de drept, lupta împotriva corupției și libertăți fundamentale”. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulțumit Serbiei pentru respectul arătat față de independența, statul și poporul ucrainean, catalogând rezultatul votului drept „în mod clar un nou capitol în istoria țării și a poporului său”.
Succesul de la Belgrad are potențialul de a încuraja și alte mișcări studențești care au ieșit la proteste în ultimele săptămâni în diverse state europene, solicitând un învățământ mai performant și perspective de viitor mai bune. Cu toate acestea, analistul Dušan Vučićević a declarat pentru Agence France-Presse că acest experiment sârb de democrație participativă, capabil să adune peste 50% din voturi, are particularități distincte față de alte manifestații, fiind greu de anticipat dacă rețeta ar putea fi replicată cu succes și în alte țări.
Explorează subiectele:
