Reacția dură a ambasadorului rus Vladimir Lipaev după sabotajul de la Carfil
Vladimir Lipaev, Foto: Facebook Ambasada Rusiei în România
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a chemat marți la sediul instituției pe reprezentantul diplomatic al Moscovei pentru a-i transmite un protest ferm legat de incendiul provocat pe 14 septembrie 2026 la uzina Carfil din Brașov. Potrivit oficialilor români, probele strânse în timpul anchetei demonstrează responsabilitatea părții ruse în coordonarea acestui act de sabotaj.
Rețeaua de suspecți și acuzațiile de război hibrid
Datele furnizate de Serviciul Român de Informații (SRI) și de procurorii DIICOT arată că în acest dosar sunt vizați trei suspecți: doi cetățeni din Belarus și unul din Ucraina. În timp ce doi dintre membrii grupării au fost deja arestați pe teritoriul Germaniei, al treilea a fost localizat în Polonia. Mai mult, investigațiile indică faptul că rețeaua respectivă plănuia acțiuni similare împotriva altor ținte militare și industriale din regiune.
În timpul întrevederii cu Vladimir Lipaev, diplomația de la București a atras atenția asupra riscurilor majore pe care astfel de acțiuni le generează.
„A subliniat caracterul inacceptabil al faptelor și gravitatea implicațiilor acestora pentru securitatea națională și siguranța cetățenilor. A evidențiat că incidentul reprezintă o manifestare clară a războiului hibrid și se înscrie în seria tot mai amplă și mai complexă de acțiuni desfășurate sau sprijinite de Federația Rusă împotriva multor altor state europene.” - Ministerul Afacerilor Externe
Totodată, reprezentanții MAE au condamnat loviturile sistematice ale forțelor rusești asupra navelor comerciale din Marea Neagră, atacuri care s-au soldat cu pierderi de vieți omenești. Partea română a punctat că aceste agresiuni încalcă dreptul internațional, amenință libertatea de navigație și destabilizează profund climatul de securitate din bazinul Mării Negre.
Nu este pentru prima dată în această toamnă când ambasadorul rus este chemat pentru explicații. Precedenta convocare la MAE a avut loc la începutul lunii septembrie, în mandatul fostului ministru Oana Țoiu, ca urmare a atacului cu drone de la Leipzig, incident pe care autoritățile germane l-au atribuit oficial Moscovei.
Replica Moscovei: acuzații fără dovezi și atacuri la adresa Kievului
La scurt timp după întâlnirea de la minister, Ambasada Rusiei la București a publicat pe Facebook un comunicat în care respinge integral acuzațiile, catalogându-le drept nefondate. Misiunea diplomatică susține că autoritățile de la București nu au prezentat nicio dovadă care să ateste implicarea Moscovei în incendiul din 14 septembrie de la întreprinderea brașoveană.
Poziția oficială a ambasadorului Vladimir Lipaev a fost redată în termeni duri în cadrul aceleiași postări:
„Diplomatul rus a respins categoric insinuările calomnioase pe această temă, subliniind că Federația Rusă nu a planificat, nu a coordonat și nu a desfășurat niciodată acte de sabotaj pe teritoriul României și nici pe teritoriul altor state străine. Acesta a îndemnat partea română să nu atribuie Rusiei stilul și metodele aliatului României, regimul neonazist de la Kiev, al cărui caracter terorist este bine-cunoscut.” - Ambasada Rusiei la București
În plus, Lipaev a lansat critici directe la adresa alianțelor occidentale din care România face parte. Acesta a cerut autorităților de la București „să conștientizeze că pericolul pentru România nu îl reprezintă Rusia, ci urmarea docilă a cursului de escaladare impus de vârful birocratic al NATO și al Uniunii Europene, care a pierdut contactul cu realitatea”.
Disputa privind siguranța navigației în Marea Neagră
Referitor la incidentele navale din Marea Neagră, reprezentanța diplomatică de la Moscova a inversat acuzațiile, susținând că responsabilitatea aparține exclusiv Ucrainei. În comunicat se arată că „șeful misiunii diplomatice ruse a calificat tentativele de a pune pe seama Rusiei responsabilitatea pentru incidentele care implică nave maritime în Marea Neagră drept manifestări de cinism politic și ipocrizie”.
Diplomația rusă a detaliat această poziție printr-o serie de acuzații îndreptate împotriva Kievului și a statelor occidentale care îi livrează armament:
„Nu este un secret pentru nimeni că singura sursă de amenințări la adresa siguranței navigației în regiune este Ucraina și complicii săi, care îi furnizează armament. Mai mult decât atât, regimul de la Kiev nu numai că nu își neagă crimele, ci se și mândrește cu acestea. Ambasadorul a reamintit că, de la începutul anului, forțele armate ale Ucrainei au vizat peste 250 de nave comerciale care operau în interesul operatorilor economici ruși, iar 28 de marinari și-au pierdut viața. Niciuna dintre aceste nave nu transporta încărcături militare. Cu toate acestea, nimeni din Occident, inclusiv România, nu a condamnat aceste atacuri. Bucureștiul a început să își manifeste „îngrijorarea” abia atunci când livrările militare ilegale către regimul de la Kiev prin porturile de la Marea Neagră au fost blocate.” - Ambasada Rusiei la București
Avertismentul președintelui Nicușor Dan
Cazul sabotajului de la Brașov a generat o reacție fermă și la nivelul Administrației Prezidențiale. Președintele Nicușor Dan a condamnat marți, printr-un mesaj publicat pe platforma X, „orice implicare a Federației Ruse în acte de sabotaj pe teritoriul României”.
Șeful statului a subliniat că astfel de operațiuni încalcă grav suveranitatea și securitatea națională, punctând că „nicio entitate străină nu are dreptul să acționeze în acest mod pe teritoriul României sau al altor state europene”.
Nicușor Dan a atras atenția că Moscova apelează la „un arsenal divers de mijloace pentru a slăbi democrațiile europene”, făcând la rândul său trimitere la situația tensionată din Marea Neagră, unde, în ultimele săptămâni, „Federația Rusă a trecut la un alt nivel de escaladare și provocare împotriva transportului maritim civil”.
În încheierea mesajului său, președintele a avertizat că aceste evenimente nu trebuie privite ca simple cazuri singulare, ci ca elemente ale unei strategii ample: „Fac parte dintr-o campanie premeditată și coordonată, cu scopul de a provoca diviziuni în societățile noastre, de a descuraja angajamentul statelor europene pentru propria securitate și pentru apărarea comună”.
Explorează subiectele:
